De multe ori, suntem tentați să credem că vremea extremă le produce pagube doar proprietarilor de case și de terenuri agricole sau vânzătorilor de creme de plajă.
Ne place să credem că suntem stăpânii propriului destin – că viețile noastre sunt rezultatul unor alegeri conștiente, al unor decizii și planuri, dar Mama Natură are o influență complet incontrolabilă și absolut imprevizibilă asupra omenirii.
Uneori, condițiile meteorologice au avut o influență decisivă asupra cursului istoriei și au contribuit la decăderea unor civilizații întregi.
În acest articol, îți prezentăm șapte momente în care vremea a schimbat lumea, de la pecetluirea soartei Hiroshimei până la precipitarea începutului Revoluției Franceze.
1. Vreme însorită peste Hiroshima. Lansați bomba!
Pe 6 august 1945, în Hiroshima era o vreme frumoasă, de vară. În dimineața acelei zile, la ora 7:09, un avion de recunoaștere și detectare a condițiilor meteo a survolat orașul și a transmis prin radio:
„Norii acoperă mai puțin de trei zecimi. Recomandăm bombardarea țintei primare.”
Practic, echipajul de recunoaștere comunica faptul că cerul era suficient de senin pentru lansarea primei bombe nucleare folosite asupra civililor. Ceea ce a urmat este bine cunoscut.
Condițiile meteo au pecetluit soarta țintei primare Hiroshima, dar au salvat cea de-a doua țintă primară, Kokura. Pe 8 august, cerul Kokurei era acoperit complet de nori.
Din această cauză, americanii au ales să lanseze cea de-a doua bombă atomică asupra țintei de rezervă: Nagasaki.
2. Hitler invadează Rusia
Se pare că Adolf Hitler nu a studiat prea bine istoria și a decis să repete asaltul lui Napoleon asupra Moscovei. În septembrie 1941, operațiunea Taifun (una dintre multele operațiuni militare botezate după fenomene meteorologice extreme) a „măturat” Uniunea Sovietică.
Armata germană era atât de sigură că va învinge trupele lui Stalin, încât mai multe unități și-au adus cu ele uniformele de paradă pentru marșul victoriei din Piața Roșie.
Însă militarii nu au luat cu ei și echipamente serioase de iarnă. Surprinși de iarna cumplită din Rusia, soldații au fost decimați de ger și foame. Înfrângerile suferite în apropierea Moscovei și la Stalingrad, cu contribuția fenomenelor meteorologice, au fost puncte de cotitură ale războiului.
3. Napoleon și campania dezastruoasă din Rusia
În 1812, Napoleon a adunat cea mai mare armată pe care o văzuse Europa – peste 600.000 de oameni. Planul său era unul măreț: invadarea Rusiei. Faptul că se apropia iarna nu îl îngrijora prea tare pe marele comandant.
Încrederea lui Napoleon a părut justificată atunci când soldații săi au cucerit Moscova. Au jefuit orașul și au furat bijuterii și blănuri ca pradă de război, pe care să o ducă soțiilor care îi așteptau acasă.
Apoi, s-a întâmplat ceea ce Napoleon refuzase să ia în considerare. Pe măsură ce armata lui Napoleon mărșăluia înspre casă, temperatura a scăzut la -40 grade Celsius. Soldații au început să cadă pradă degerăturilor și foametei.
În 24 de ore, 50.000 de cai au murit din cauza frigului. Soldații s-au înfășurat în blănurile pe care le luaseră din oraș, însă în zadar. Din cei 600.000 de soldați care au intrat în Rusia, doar 150.000 aveau să se întoarcă acasă.
Era începutul sfârșitului pentru imperiul lui Napoleon și începutul afirmării Rusiei drept putere europeană.
4. Grindina care a grăbit startul Revoluției Franceze
La sfârșitul anilor 1780, Franța se afla în plină criză economică, din cauza datoriilor contractate pentru ajutorarea coloniilor americane în lupta lor împotriva Imperiului Britanic.
Dar ceea ce a pus capăt răbdării oamenilor de rând a fost o secetă de primăvară, care a dus la creșterea exponențială a prețurilor mâncării. Lovitura finală a venit sub forma unei grindine puternice, care a distrus recoltele fermierilor din Franța.
Populația înfometată era gata de schimbări majore, iar începerea revoluției în 1789 a venit ca ceva firesc.
5. Un „vânt protestant” distruge Armada spaniolă
Înfrângerea Armadei spaniole din 1588 a fost desemnată una dintre bătăliile decisive ale civilizației occidentale. Filip al II-lea al Spaniei a ridicat pânzele împotriva Angliei protestante, condusă de cumnata lui, Elisabeta I, însă vântul nu a cooperat și i-a zădărnicit ambițiile.
6. Primul kamikaze
În secolul XIII, Kublai Han, liderul Imperiului Mongol, a hotărât să cucerească Japonia. Dar împotriva lui Kublai Han nu a stat doar armata japoneză, ci și vremea.
În timpul invaziei, armata mongolă a fost surprinsă de doi musoni puternici, care i-au zădărnicit eforturile de cucerire. Preoții shinto, care credeau că vânturile sunt rezultatul rugăciunii, le-au numit „kamikaze” sau „vânturi divine”.
7. Briza mării salvează cultura occidentală
Cultura greacă (și, prin urmare, și cea occidentală) s-a aflat într-un moment de mare cumpănă în timpul războaielor greco-persane. Imperiul Persan, aflat la apogeul puterii, dorea să cucerească Grecia continentală.
Dar comandantul grec Temistocle a reușit să întoarcă soarta războiului în bătălia de la Salamina, din 480 î.e.n., folosind vânturile din regiune în avantajul său.
