Guvernul României a implementat din 2022 o schemă de plafonare a facturilor la electricitate și gaze în contextul creșterii galopante a prețurilor ca urmare a războiului din Ucraina, plafoane care urmează să fie ridicată la 31 martie 2025. În contextul incertitudinii aduse de lunile care urmează, de faptul că Bruxelles-ul pune presiune pe liberalizarea pieței și pe o armonizare cu prețurile reale, atât Ministerul Energiei, cât și mai multe autorități non-guvernamentale din domeniu au expus public în ultima perioadă mai multe scenarii cu privire la momentul critic 1 aprilie 2025.
Ziare.com a sintetizat declarațiile publice făcute de ministrul Sebastian Burduja din ultimele conferințe de presă, încercând să delineeze trei scenarii posibile pentru momentul ieșirii din schema curentă de plafonare. În prezent, prețul plafonat la gaze pentru consumatorii casnici din România este de 0,31 lei pe kWh, iar pentru electricitate există mai multe plafoane: 0,68 lei pe kWh pentru un consum mai mic de 100 kWh pe lună, 0,8 lei pentru un consum între 100 și 250 kWh pe lună și 1,3 lei pe kWh pentru consumatorii noncasnici și cei casnici cu un consum ridicat (peste 300 kWh pe lună).
Reprezentanții furnizorilor de energie au punctat recent că aceste plafoane sunt semnificativ mai mici decât prețurile reale din piață. Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România, a declarat în urmă cu câteva săptămâni, potrivit HotNews, că „dacă ne referim la cel de 1,3 lei pe kWh, unde sunt toți consumatorii noncasnici și cei casnici care au un consum ridicat (peste 300 kWh pe lună – n.r.), ieșirea din schema de plafonare se va face tot lin. Pentru consumatorii casnici care au acest tarif sunt deja în piață șapte oferte sub plafon și ne așteptăm să crească numărul acestor oferte. În ceea ce privește celelalte plafoane la casnic, de 0,68 lei (pentru un consum mai mic de 100 de kWh pe lună – n.r.) și 0,8 lei (între 100 și 250 kWh pe lună – n.r.), acolo lucrurile sunt puțin mai delicate.
Plafonul de 0,68 lei abia acoperă și în unele zone din țară nici nu acoperă tarifele și taxele și celelalte contribuții pe care furnizorii le colectează ca să le dea mai departe, deci ar trebui ca prețul energiei să fie sub zero pentru ca furnizorii să factureze la 0,68, iar pentru 0,8 lei ar trebui ca prețul energiei să fie undeva la 50 de lei pe MWh, ceea ce este puțin probabil că se va întâmpla”, a susținut Urluescu.
Astfel, în România, există aproximativ 9 milioane de consumatori de electricitate și 3,5 milioane de consumatori de gaze. Prețul actual de 0,68 lei pe kWh este considerat de mulți specialiști ca fiind prea mic pentru a fi sustenabil pe termen lung, acoperind doar parțial costurile și taxele necesare furnizorilor.Cum a evoluat piața în afara granițelor României.
Comisia Europeană insistă pe liberalizarea pieței
Pentru contextul mai larg, este important de menționat faptul că, în afara României, majoritatea țărilor europene au renunțat la schemele de subvenționare a prețurilor la energie. Potrivit ministrului Burduja, „în celelalte țări europene nu mai există scheme de subvenționare”, dar acestea au scheme mai bine țintite pe anumite categorii socio-economice, lucru pe care și România ar trebui să îl adopte după martie 2025. În ceea ce privește prețurile, România, luând în considerare prețurile plafonate la consumatori, a avut al patrulea cel mai ieftin gaz și a cincea cea mai ieftină energie din Uniunea Europeană în trimestrul trei al anului trecut, conform datelor Eurostat.
Pe piața pentru Ziua Următoare, prețul mediu al energiei în luna februarie 2024 a fost de 347 de lei pe MWh, la jumătate față de anul precedent, când era 699 de lei pe MWh. Astfel, deși prețurile de pe piață au scăzut, acestea rămân practic mai mari decât plafoanele impuse în România.Practic, în ciuda deciziei Uniunii Europene de a prelungi plafonul de urgență pentru prețurile la gaze cu încă 12 luni, până în 2025, unele țări au ales să ridice propriile plafoane de urgență pentru prețurile la gaze. Germania, Olanda și Austria și-au exprimat scepticismul cu privire la eficacitatea și riscurile potențiale ale unor astfel de plafoane.
Potrivit Euronews, Germania, în special, și-a exprimat îngrijorarea că un plafon de preț unilateral în cadrul UE ar putea îndepărta furnizorii de gaze către alte piețe care nu impun astfel de plafoane, riscând astfel penurii în cadrul UE. Mai mult, Ungaria s-a declarat împotriva plafonului la nivelul întregii UE, numindu-l „dăunător” și „nenecesar” și argumentând că ar putea duce la distorsiuni dăunătoare ale pieței.
Poziția Comisiei Europene față de situația României în ceea ce privește plafonarea prețurilor la energie și gaze este una de prudență și înțelegere, având în vedere contextul geopolitic actual și implicarea României în sprijinul Ucrainei și Republicii Moldova. Deși Bruxelles-ul încurajează toate statele membre să liberalizeze cât mai rapid piața energiei, nu a declanșat o procedură de infringement împotriva României pentru menținerea schemelor de plafonare.
„Comisia Europeană împinge toate statele să treacă cât mai repede la liberalizarea pieței”, a declarat ministrul Burduja, dar a adăugat că nu există o procedură de infringement împotriva României, conform unor declarații citate recent de HotNews.Burduja a menționat în declarațiile recente, de la finalul lunii mai, că „vom purta o corespondență cu Comisia Europeană. Comisia Europeană ne lasă, ne-au spus „aveți o flexibilitate” până la 31 martie 2025, dar e o corespondență importantă pe care trebuie să o facem și o vom face.”
Cum arată un scenariu în care s-ar prelungi plafoanele până în 2026Deși ar merge contrar pieței reale și insistențelor din partea Comisiei Europene, Ministrul Burduja a menționat în cadrul unor declarații oferite în luna martie că o astfel de prelungire este o posibilitate, dar decizia depinde de dinamica pieței și evoluția situației geopolitice.
„E o variantă de prelungire a schemei de plafonare până în 2026, dar nu vreau să mă pronunţ. Un răspuns final sper să îl avem în maxim două săptămâni, Vom purta o corespondenţă cu Comisia Europeană pe tema asta. Comisia ne lasă”, a precizat ministrul de resort la momentul respectiv.
„Avem în acest moment o schemă care funcţionează şi a asigurat o stabilitate pentru clientul final şi asta a fost foarte important. A asigurat şi o predictibilitate pentru restul anului. E adevărat, am întâmpinat dificultăţi pe partea de compensare a furnizorilor, acolo unde datoriile sunt semnificative la Ministerul Energiei şi cred că vorbim de undeva la 1,5 – 1,6 miliarde lei. În acest context, noi am luat în calcul faptul că preţurile din piaţă au scăzut şi atunci urmărim, împreună cu ANRE, o formulă de ajustare a schemei de compensare – plafonare, care să reflecte aceste preţuri mai mici din piaţă şi care să se simtă şi la nivelul românilor. În niciun, caz preţurile nu vor creşte la consumatorul final”, a mai declarat atunci Burduja.
Problema majoră, dincolo de intervenția prelungită pe piața liberă, se leagă de faptul că, începând cu anul viitor, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) va modifica rata de rentabilitate în cadrul noii perioade de reglementare. În cadrul Forumului Energiei, organizat recent de Financial Intelligence, președintele ANRE, George Niculescu, a subliniat că este important să se găsească și să se mențină un echilibru între necesitatea investițiilor în rețea și suportabilitatea consumatorilor de a plăti aceste tarife.
„Nu toată lumea va fi mulțumită de această perioadă de reglementare. Este greu să mulțumești pe toată lumea când ai de luat o hotărâre atât de importantă. Important însă este să găsim și să menținem un echilibru între nevoia de investiții pe care o are rețeaua de distribuție, indiferent de zona de distribuție despre care vorbim, pentru că nevoile de investiții sunt foarte mari.”
Oficialul ANRE a menționat că instituția lucrează în vederea dezvoltării unei scheme de tarifare care să fie insesizabilă pentru consumatorii finali, însă provocarea pentru perioada următoare este revenirea la piața liberă, dinainte de plafonarea prețului, a insistat acesta.
Scenariul ridicării plafoanelor în 2025, cu protejarea consumatorilor vulnerabili
Într-un scenariu în care se găsește o soluție pentru a preveni creșterea facturilor după ridicarea plafoanelor în 2025, guvernul ar trebui să implementeze măsuri de subvenționare țintite, adresate specific consumatorilor vulnerabili, susțin atât analiștii pieței, cât și reprezentanții Guvernului. Potrivit ministrului Burduja, subvențiile ar trebui să fie direcționate către cei cu adevărat necesar, nu către „apartamentele goale sau casele de vacanță”.
„E corect să ne preocupăm încă de acum de ceea ce se va întâmpla la anul. Vom monitoriza ce se întâmplă între timp. Dacă va fi nevoie vom menține această schemă de plafonare, cu discuții la Bruxelles, pentru că acest lucru poate fi făcut doar cu discuții la nivel european. Dacă nu vom putea menține schema în forma actuală, vom găsi o variantă să protejăm consumatorii vulnerabili. De altfel aceasta este și direcția europeană, să nu dai subvenții pentru toți consumatorii”, a declarat ministrul Sebastian Burduja.
În același timp, este necesară menținerea unui mecanism de achiziție centralizată a energiei la prețuri rezonabile pentru a asigura o tranziție lină și pentru a evita fluctuațiile mari de prețuri care ar putea afecta consumatorii, a explicat ministrul. „Trebuie găsit un set de criterii prin care să identificăm consumatorii care sunt cu adevărat vulnerabili, iar sprijinul să se ducă acolo”, a completat acesta, în declarațiile oferite pe 30 mai.
Cum arată un scenariu în care piața se reglează singură
Într-un scenariu în care piața se reglează singură, fără intervenții guvernamentale de plafonare, ar trebui să existe o concurență reală între furnizori, iar consumatorii ar avea libertatea de a alege cele mai bune oferte disponibile. Prețurile ar fi determinate de cererea și oferta de pe piață, ceea ce ar putea duce la o variabilitate mai mare a facturilor de energie. Acest lucru ar putea stimula investițiile în modernizarea rețelelor și în surse de energie regenerabilă, necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu ale României.
Citând analizele recente ale Asociației Energia Inteligentă (AEI), expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Ziare.com în februarie faptul că schema de plafonare a prețurilor la energie nu trebuie sub nicio formă anulată înainte de 31 martie 2025. Acesta a semnalat atunci faptul că atât Guvernul, cât și consumatorii finali trebuie să conștientizeze că prețul negociat în contractele de furnizare de gaze sau electricitate va fi blocat pentru oameni până la perioada de înnoire. În acest context, Guvernul are obligația de a stabili mecanisme de reglare a pieței pentru ca o fluctuație de peste 20% pe piața de gaze, de pildă, în decurs de câteva zile, să activeze o strategie extensivă de protejare a consumatorilor.
Dumitru Chisăliță a explicat atunci că „absolut nimeni nu poate să fixeze un preț la energie, dar se pot pune în loc niște mecanisme sustenabile și care să conțină submecanisme pentru anumite scenarii care pot apărea în viitor. Scrisoarea deschisă adresată guvernului de către Asociația Energia Inteligentă subliniază nevoie modificării legislației pentru ca în situația în care au loc modificări de mai mult de 20% în decurs de 5 zile, în ceea ce privește variația prețului, se activează Mecanismul de Protejare al Consumatorului. Această construcție există inclusiv la Bursa de la New York, care este cea mai liberă și cea mai celebră bursă din lume. Și acolo, dacă există fluctuații foarte mari într-un interval scurt de timp, se blochează bursa și se aplică un mecanism de protecție. Astfel, dacă se întâmplă să fie de pildă un război, există un plan de rezervă. Dacă vrem într-adevăr să găsim niște soluții, acestea există și nu trebuie făcute din pix, fiindcă așa vor ține exact o secundă și apoi lucrurile se vor schimba imediat”, a punctat expertul.
„Avem nevoie de suspendarea prevederilor din Codul Civil care a determinat ca astăzi toată lumea să aibă contracte fără să știe ce preț este cuprins în ele, fiindcă furnizorul poate prelungi contractele fără a informa consumatorul și să modifice tarifele”, a punctat expertul. Mai exact, ar trebui înfiinţată o entitate de Soluţionare alternativă a litigiilor de pe piaţa energiei, dezvoltată ca un Parteneriat Public cu o Asociaţie Non Profit de specialitate; suspendarea pe un termen de 3 ani a prevederilor din Codul Civil privind piaţa de energie prin care furnizorii pot să prelungească un contract de furnizare fără semnătura efectivă a clientului pe un contract/act adiţional. Pentru ca anul viitor să fie mitigat un potențial scenariu în care tarifele vor fluctua masiv după reliberalizarea prețurilor la gaze și energie, este necesară demararea urgentă a unei campanii masive de informare şi pregătire a consumatorilor, au explicat cei de la AEI într-o scrisoarea deschisă adresată Guvernului la începutul anului.
Reprezentanţii AEI au mai solicitat profesionalizarea „câinilor de pază” ai unei pieţe libere – reorganizarea ANRE, Consiliul Concurenţei, ANPC şi înlocuirea în modul de lucru al acestora ca acţiuni principale elementele reactive – amendarea celor care încalcă legea după sesizarea unor abuzuri, cu acţiuni preventive şi de reducere a abuzurilor asupra consumatorilor şi prevenire a încălcării legii. Sursa: ziare.com
0 217
