Declarațiile primarului Dumitrelea sunt tranșante și acuzatoare. El susține că vina principală pentru această paralizie instituțională o poartă o parte a consilierilor locali, în special cei ai PSD, care refuză votarea bugetului local și, implicit, demararea proiectelor esențiale pentru comunitate.
”Am introdus arieratele în bugetul local, iar consilierii nu l-au votat nici așa, că nu-și asumă acele plăți restante care provin din 2014”, a declarat primarul, subliniind o problemă de fond – lipsa de asumare și aruncarea responsabilității de la un mandat la altul, singurii perdanți fiind contribuabilii din Săcelu.
Prefectura Gorj, complice prin indiferență
Un aspect deosebit de grav, ridicat de primarul Dumitrelea, este rolul pasiv, aproape complice, al Instituției Prefectului Județul Gorj. În ciuda multiplelor sesizări și a solicitărilor de sprijin, Prefectura ar fi rămas impasibilă, limitându-se la trimiterea Corpului de Control. ”O mare parte din vină o are chiar Prefectura Gorj care nu a luat nicio măsură, în tot acest timp, deși le-am adus la cunoștință ce se întâmplă. Am fost de nenumărate ori la domnul prefect, a trimis Corpul de Control și atât. Înainte obiectau că nu sunt arieratele plătite. Deși erau înscrise în contabilitate. Prefectura nu poate verifica proiectele de hotărâre, ci numai legalitatea hotărârilor adoptate. Eu am fost slăbuț și le-am spus asta, altfel încălcau legea flagrant”, afirmă Dumitrelea, acuzând o „neimplicare și o lentoare totală” și chiar o acțiune „doar politică” din partea instituției.
Această acuzație este extrem de serioasă. Rolul Prefectului este de a veghea la respectarea legalității și la buna funcționare a administrației publice locale. O inabilitate sau, mai rău, o lipsă de voință de a interveni într-o situație de blocaj administrativ evident, care afectează direct dezvoltarea unei comune, ridică semne de întrebare legitime privind performanța și imparțialitatea instituției.
Componența Consiliului Local Săcelu, descrisă de primar ca fiind „extrem de pestriț”, este o oglindă a fragmentării politice actuale: doi consilieri PSD, doi PNL, doi AUR, unul USR, unu Pro România și unu PMP. O astfel de distribuție, în lipsa unei voințe reale de colaborare, transformă actul administrativ într-un câmp de luptă personală și partinică, iar interesele comunității ajung pe plan secund.
Afirmația primarului că a avut la un moment dat majoritate, dar că unii „au jucat moneda” și au stricat-o, relevă o instabilitate cronică și despre trădări de moment.
