Sesizările inițiale…
… au venit din partea Corpului de Control al Ministerului Finanțelor, care a efectuat verificări la Direcția Regională Antifraudă Fiscală 4 și la mai multe societăți supuse controlului antifraudă. În martie anul trecut, DNA Serviciul Teritorial Craiova a dispus începerea urmăririi penale în rem pentru abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, pe baza unor indicii rezultate din controale și sesizări. Până la finele aceleiași luni, DNA a extins cercetările și a dispus urmărirea penală pentru folosirea informațiilor nedestinate publicității, în urma constatărilor privind interogările nejustificate ale bazelor de date. O lună mai târziu s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru alte fapte conexe, printre care luare și dare de mită. În luna decembrie, după opt luni de anchetă, deja procurorul de caz a emis ordonanța de clasare pentru o parte din acuzații, inclusiv pentru luare/dare de mită, motivând lipsa probelor suficiente.
Ministerul Finanțelor a contestat clasarea, arătând că ancheta a fost superficial motivată și că probe esențiale nu au fost administrate. În luna martie a acestui an, Tribunalul Gorj a admis plângerea și a desființat ordonanța de clasare, trimițând cauza înapoi la procurori pentru completarea urmăririi penale.
Ce au descoperit controalele la Antifraudă, în vremea în care era condusă de Ninu
Unul dintre cazurile-cheie din materialul din dosar vizează o societate din Olt, Old&New Construct SRL Slatina, unde s-a constatat o diferență de 477.200 lei între stocul scriptic și cel faptic, rezultată din prelucrarea a aproape 200.000 tone de agregate minerale. Ancheta administrativă a identificat și că inspectorii antifraudă s-ar fi limitat la verificări scriptice, comparând evidențele contabile cu declarațiile și cu facturile, fără a efectua verificări la fața locului pentru a confirma realitatea livrărilor și a stocurilor.
Mai mult, Un proces-verbal de predare-primire din 2013 a fost folosit ca document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate a unor operațiuni. Corpul de Control al Ministerului de Finanțe a apreciat că acceptarea acestui înscris, fără verificări suplimentare, a creat o aparență de legalitate pentru operațiuni care, în realitate, necesitau probe concrete privind punerea în operă a materialelor și efectuarea lucrărilor.
Fișa de evaluare inițială întocmită de inspectorii de specialitate conținea concluzii care ar fi impus includerea unor controale în planul de activitate și anume neconcordanțe la achiziții intracomunitare, tranzacții cu firme inactive, cereri de rambursare TVA soluționate fără control, deținerea de autoturisme de lux. Din material rezultă că directorul general adjunct Florentin Ninu ar fi cerut reducerea perioadei analizate și limitarea investigației la aspectele semnalate de un articol de presă, ceea ce a condus la refacerea fișei de evaluare și la diminuarea obiectului controlului, practic firma fiind favorizată în acest fel.
De altfel, Mircea Ungureanu, afaceristul a cărei familie deține firma Old&New Construct SRL este trimis în judecată, alături de un fost primar din Olt căruia i-ar fi dat șpagă o lucuință. ”În perioada august – octombrie 2021, pentru „serviciile” de mai sus, omul de afaceri, administrator al Old & New Construct SRL, ar fi remis, prin intermediar, primarului Rotea Ion Robert, sub forma contravalorii unei locuințe situate în municipiul Slatina, suma de 1.123.332 lei. Pentru a ascunde adevărata origine a banilor, locuința respectivă ar fi fost cumpărată pe numele unuia dintre inculpați”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Faptele penale reținute
Abuzul în serviciu, în forma reținută de anchetatori, presupune că un funcționar public, în exercitarea atribuțiilor, a luat decizii care au încălcat legea și au produs un folos necuvenit pentru terți sau un prejudiciu pentru bugetul public. În speță, procurorii au reținut că Ninu ar fi dispus modificarea fișelor de evaluare și ar fi limitat aria controalelor, împiedicând astfel investigarea unor tranzacții suspecte. Elementele care trebuiau demonstrate de ancheta procurorilor vizau existența unei conduite contrare legii, legătura cauzală între decizie și prejudiciu și intenția sau neglijența gravă în exercitarea atribuțiilor.
Prin acceptarea proceselor-verbale dubioase ca justificative și prin limitarea investigațiilor, s-ar fi creat condițiile pentru favorizarea unor societăți suspectate de evaziune. Favorizarea făptuitorului presupune acte care facilitează scăparea de răspundere penală a unor persoane sau entități. Ancheta Corpului de Control al MF a identificat situații în care inspectorii au consemnat doar concordanțele scriptice, fără a verifica realitatea operațiunilor, iar deciziile manageriale ale lui Ninu au redus obiectul controlului.
Un capitol aparte îl reprezintă interogările nejustificate ale bazelor de date ale Direcției Regionale Antifraudă Fiscală 4 Târgu-Jiu. Corpul de Control a constatat că, din dispoziția lui Florentin Ninu, au fost efectuate interogări care nu erau parte a unei analize de risc sau a unui control formal. Datele astfel obținute au fost transmise direct directorului general adjunct, fără a fi valorificate în activitatea instituției.
”Solicitarea Directorului General Adjunct cu privire la interogarea bazelor de date referitoare la anumite persoane fizice / juridice (Miruță R.D. PFA, Miruță Radu Dinel (deputat și președintele USR Gorj la acea data – n.r.), Cabinet avocat Cîmpeanu Ana Claudiu, WEBFOX SRL, Weber Gh. Mihai (deputat și președintele PSD Gorj – n.r.), Stoica Ana Maria (jurnalist), Fugaru Ion (om de afaceri), fără a fi valorificate în cadrul unor acțiuni de control, față de care există suspiciunea că ar fi fost utilizate în afara atribuțiilor de serviciu”, se arăta în raportul Corpului de Control.
Această practică ridică două probleme majore, mai exact posibilitatea folosirii informațiilor în interes personal și lipsa trasabilității și justificării accesului la date sensibile.
Indicii privind avantaje materiale
Materialul din dosar conține referiri la achiziții de autoturisme de lux de către societăți verificate, la cheltuieli semnificative cu amortizarea acestora și la tranzacții cu firme declarate inactive. Astfel de elemente sunt relevante pentru ipoteza că anumite avantaje materiale ar fi putut fi oferite sau primite în legătură cu modul de desfășurare a controalelor. La dosar există un paragraf edificator în acest sens: ”Astfel, în luna august 2020, Ninu Gabriel Florentin, împreună cu (…) – inspector șef serviciu DRAF 4 Târgu-Jiu în acea perioadă, s-au deplasat la sediul (firmă –n.r.), pentru a se întâlni cu (…) – soțul asociatului unic, de la care există indicii că au primit suma de 100.000 euro, pentru a finaliza fără constatări fiscale un control antifraudă aflat în desfășurare la societatea în cauză din anul 2016, vizând realitatea tranzacțiilor declarate în relație cu societăți de tip OIREP”.
Totuși, procurorul de caz a apreciat că, în faza inițială, nu există probe suficiente pentru a susține acuzațiile de luare sau dare de mită. Clasarea a fost motivată prin lipsa unor probe directe care să ateste transmiterea de foloase materiale între reprezentanți ai firmelor și funcționari de la DRAF 4 Tg-Jiu. Ministerul Finanțelor a contestat această soluție, arătând că ancheta a fost limitată la declarații interne și că nu s-au administrat probe externe care ar fi putut confirma sau infirma ipoteza mituirii.
Pentru a proba luarea sau darea de mită sunt necesare probe directe sau circumstanțiale solide, adică tranzacții financiare suspecte, martori externi, documente care să arate transferuri de bunuri sau servicii în schimbul favorurilor, interceptări sau probe materiale. Tribunalul a cerut administrarea unor probe suplimentare, printre care audierea lui Ninu, verificări la terți, audieri de martori externi și expertize contabile.
Judecătorii au subliniat în acest sens, că nu a fost audiat Ninu, principalul factor de decizie, ceea ce reprezintă o omisiune gravă în economia administrării probatoriului. Audierea persoanei vizate este esențială pentru a clarifica motivele deciziilor manageriale, pentru a verifica existența unor directive sau presiuni și pentru a stabili dacă refacerea fișei de evaluare a avut un scop legitim sau a urmărit protejarea unor interese.
Ordonanța de clasare a DNA pare să se fi bazat în mare parte pe declarațiile subordonaților, fără probe exterioare care să confirme afirmațiile acestora. Tribunalul a apreciat că o concluzie generică, bazată pe lipsa unor condiții, nu înlocuiește o cercetare serioasă și completă.
Nu au fost audiați martori din afara instituției, nu s-au verificat în mod direct relațiile comerciale și nu s-au efectuat expertize contabile care să reconstruiască circuitul documentelor și al bunurilor. Aceste verificări erau esențiale pentru a stabili realitatea operațiunilor și pentru a identifica eventuale transferuri de foloase. Mai mult, existau suficiente argumente care să suțină ipoteza că datele sensibile puteau fi folosite pentru avertizarea celor vizați de controale sau pentru protejarea unor interese private.
După ce dosarul afost trimis la DNA pentru completarea urmăririi penale , procurorii trebuiau să administreze probe care să susțină, dincolo de orice îndoială rezonabilă, existența unei conduite ilicite, legătura cauzală cu prejudiciul și, în cazul luării/dării de mită, transferul efectiv al foloaselor și era o șansă pentru clarificare, dar și un moment de responsabilitate pentru procurori care aveau obligația să transforme remedierea procedurală dispusă de instanță în investigații concrete, transparente și exhaustive.
A doua clasare
Dar, după alte trei luni de ”anchetă”, procurorii anticorupție de la DNA Craiova au propus, din nou, soluția de clasare. Evident, Ministerul Finanțelor a contestat, pentru a doua oară, soluția și, luna trecută, Tribunalul Gorj a desființat soluția de clasare și a hotărât să retrimită cauza la procuror. Numai că, de data acesta pentru completarea urmăririi penale doar în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu. Mai clar, restul acuzațiilor la adresa lui Ninu au picat și DNA trebuie să clarifice unele aspecte legate de singura faptă rămasă nelămurită.
