Guvernul, prin vocea premierului Ilie Bolojan, a conturat planurile de fortificare a securității naționale, anunțând atât o creștere a fondurilor alocate Ministerului Apărării în 2026, cât și lansarea unui program de serviciul militar voluntar. Proiectul va debuta într-o formulă pilot, cu un contingent inițial estimat între 1.000 și 3.000 de persoane, urmând să fie extins în anii următori.Tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani se vor putea înscrie pentru a face serviciul militar voluntar. Guvernul a adoptat la finalul anului trecut proiectul care stabilește condițiile și beneficiile pentru tinerii să participe, voluntar, la programul de pregătire militară de bază.
Ce este serviciul militar voluntar și ce pregătire vor primi tinerii care se înscriu
Serviciul militar voluntar este o perioadă de pregătire militară de 4 luni pe care o pot face bărbații și femeile cu cetățenia română, care au vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani. Astfel, timp de 4 luni, aceștia vor fi în grija Armatei și vor beneficia de toate condițiile pe care le primește orice militar în termen.La finalul pregătirii, armata le mai acordă un bonus în valoare de 27.000 lei. Asta înseamnă trei salarii medii brute. Este un program prin care armata vrea să atingă target-ul de 120.000 de cadre pe care se poate baza în cazul unui conflict. În momentul acesta, MApN are la dispoziție aproximativ 70.000 de cadre active și 40.000 de militari în rezervă. Însă, printre aceștia se numără foarte mulți oameni în vârstă, care nu reprezintă o opțiune pentru un eventual război.
Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major General, a declarat într-un interviu pentru Euronews România, că tinerii care se vor înscrie pentru serviciul militar voluntar vor face o „pregătire militară generală, nu pe specialtăți.” „Este vorba de o pregătire militară generală, nu pe specialități, arme sau alte nivele de pregătire, o pregătire militară generală, adică să știe să tragă cu arma, să să orienteze în teren greu, să îmbrace un complet de protecție, practic, să cunoască baza pregătirii militare și o instruire corespunzătoare.”
Potrivit fostului ministrul al Apărării, Ionuț Moșteanu, Armata Română va pierde, în următorii trei ani, în jur de 350 de mii de rezerviști – care vor trece în retragere. Va recruta, în schimb, voluntari pe bani.
Un sondaj INSCOP publicat în septembrie 2025 arăta că trei sferturi dintre români au o părere bună în ceea ce privește introducerea stagiului militar pe bază de voluntariat în România. Astfel, 74.2% dintre români au o părere bună despre introducerea în România a stagiului militar pe bază de voluntariat. Numărul este în scădere, comparativ cu iulie 2025 când 79,4% aveau această părere. În schimb, 20,7% au o părere proastă privind stagiul militar voluntar, față de 15.1% în iulie 2015). De asemenea, 5.1% dintre persoane nu au știut sau nu au răspuns.
Noul sistem de armată pe bază de voluntariat va fi introdus treptat, începând din 2026. Deși capacitatea națională de formare militară se situează între 1.000 și 10.000 de persoane anual, Executivul preferă o abordare prudentă și etapizată.
„Trebuie să începem treptat, pentru că în momentul în care intră oameni noi într-o procedură nouă, lucrurile trebuie așezate”, a explicat premierul logica din spatele acestei decizii.
Serviciul Militar Voluntar: între aprecieri și avertismente
Inițiativa a stârnit opinii variate pe scena publică. Radu Magdin, expert în securitate, a calificat programul drept „un pas important pentru întărirea capacităților de apărare”. El a avertizat însă că succesul depinde de o gestionare meticuloasă a proceselor de instruire și integrare a voluntarilor.
Pe de altă parte, opoziția ridică semne de întrebare cu privire la aspectele logistice. Senatorul USR Andrei Caramitru a subliniat că „infrastructura trebuie să fie pregătită pentru a susține un astfel de program”, indicând potențiale provocări.
Susținătorii proiectului argumentează că serviciul militar voluntar oferă tinerilor perspective valoroase, precum dezvoltarea disciplinei, formarea profesională și încurajarea implicării civice. În același timp, programul este văzut ca o modalitate de a consolida legătura dintre cetățeni și instituțiile de apărare.
Proiectul privind voluntariatul militar, respectiv proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare a fost adoptat cu majoritate de voturi.
S-au înregistrat 263 de voturi „pentru”, 11 voturi „contra” şi 13 abţineri. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru îndeplinirea, pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de către cetăţenii care doresc să aibă o pregătire militară, prin introducerea unui nou concept de „soldat/gradat voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale”.
Grindeanu, despre serviciul militar: „Guvernare pe TikTok, aşa vor unii miniştri să se afirme”
Noul concept este o formă de îndeplinire, pe bază de voluntariat, a serviciului militar activ, pe timp de pace. Se adresează tuturor cetăţenilor români – bărbaţi şi femei – cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit alte forme ale serviciului militar, şi constă în participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni.
