Proiectul a fost anunțat de ministrul Sănătății, acesta promițând joi introducerea unei metodologii clare de protecţie în ceea ce priveşte concediile medicale pentru „pacienţii care chiar au nevoie de acestea”.
După cum stabilește proiectul de ordonanță de urgență, categoriile care vor fi exceptate de la măsuriile privind neplata primei zile de concediu medical sunt:
- concediile medicale de risc maternal;
- concediile medicale pentru maternitate;
- concediile medicale acordate pacienților incluși în programele naționale de sănătate;
- concediile medicale acordate pe durata perioadelor în care persoanele asigurate beneficiază de servicii
- medicale în regim de spitalizare continuă sau de zi.
Prin instituirea acestor excepții se urmărește:
- asigurarea unui nivel adecvat de protecție pentru femeile însărcinate și pentru cele aflate în concediu de risc maternal, în concordanță cu legislația națională și cu directivele europene privind protecția maternității, sănătatea și securitatea la locul de muncă;
- protejarea pacienților cu afecțiuni oncologice, hematologice, autoimune sau alte boli grave, incluși în
- programele naționale de sănătate, ale căror tratamente sunt de regulă complexe, de lungă durată și etapizate;
- prevenirea riscului de întrerupere a tratamentelor medicale sau de agravare a stării de sănătate, ca urmare a diminuării repetate a veniturilor persoanelor aflate în incapacitate temporară de muncă.
Autorii proiectului de OUG estimează că impactul bugetar asupra Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este limitat și oferă trei argumente.
În primul rând, documentul precizează că măsura nu crește nivelul indemnizațiilor plătite, ci doar elimină diminuările repetate aplicate pentru același episod de boală. Cu alte cuvinte, statul nu își asumă cheltuieli mai mari prin majorarea sumelor, ci corectează un mecanism de reducere succesivă a indemnizației care afecta anumite situații medicale. Din perspectivă bugetară, aceasta este prezentată ca o ajustare tehnică, nu ca o extindere a beneficiilor.
În al doilea rând, se arată că efectele financiare sunt restrânse deoarece exceptările se aplică doar unor categorii limitate de asigurați, care se află în situații medicale clar definite și deja reglementate prin acte normative speciale. Argumentul este că măsura nu are aplicabilitate generală asupra tuturor beneficiarilor, ci doar asupra unui grup relativ restrâns, ceea ce limitează presiunea asupra bugetului.
În al treilea rând, textul introduce un argument de tip cost-beneficiu: eventualele cheltuieli suplimentare ar fi compensate prin evitarea unor costuri indirecte mai mari. Ideea este că menținerea tratamentelor și evitarea întreruperilor reduce riscul de agravare a bolilor, scade probabilitatea spitalizărilor și, implicit, previne cheltuieli mult mai ridicate pe termen mediu și lung. Astfel, măsura este prezentată nu doar ca neutră bugetar, ci potențial eficientă din punct de vedere al cheltuielilor publice.
Ministrul Sănătății: Concediile medicale frauduloase, un fenomen scăpat de sub control
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat la final de ianuraie că măsura privind neplata primei zile de concediu medical se aplică în multe alte state europene, mult mai drastic decât în România. El a adăugat că s-a ajuns aici pentru că s-a pierdut controlul asupra concediilor medicale, fictive în special.
Statul român a economisit 1,5 miliarde de lei, de când Ministerul Sănătății i-a avertizat pe medici să nu mai acorde pacienților zile de concediu medical fictive. Fenomenul atinsese proporții uriașe, cu zeci de milioane de zile de concediu medical pe an, fără acoperire reală, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, într-un interviu pentru știrileprotv.ro.
„Se vedea foarte clar că începând de joi numărul de concedii medicale creștea semnificativ. Apoi luni scădea din nou. Apoi (creștea) înainte de sărbătorile legale, înainte de Ziua copilului, înainte de Sfânta Maria, când existau acele peak-uri, acele creșteri care nu respectau acel un trend oarecum considerat normal”, a spus Rogobete.
