Subiectul urmează să fie analizat în cadrul viitoarei reuniuni a Consiliului Agricultură și Pescuit al Uniunii Europene (AGRIFISH), unde Bucureștiul și Bratislava vor solicita o abordare mai flexibilă privind administrarea efectivelor de urs brun.
România și Slovacia invocă presiunea tot mai mare asupra comunităților locale
În ultimii ani, apariția urșilor în apropierea zonelor locuite a devenit o problemă constantă în numeroase regiuni din România. Animalele sunt observate tot mai des în localități, în apropierea gospodăriilor, în zone turistice sau pe terenurile agricole, iar autoritățile locale au semnalat în repetate rânduri riscurile generate de aceste situații.
Potrivit poziției comune transmise Comisiei Europene, cele două state consideră că succesul măsurilor de conservare a contribuit la creșterea efectivelor de urs brun, ceea ce impune adaptarea instrumentelor de management la realitățile actuale.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că România și Slovacia găzduiesc împreună mai mult de jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană. În același timp, cele două țări susțin că suportă cea mai mare parte a responsabilităților legate de conservarea speciei, inclusiv plata despăgubirilor pentru pagubele produse și implementarea măsurilor de protecție pentru comunitățile afectate.
Ce schimbări cer cele două state
Solicitarea transmisă la Bruxelles nu vizează eliminarea protecției ursului brun, ci introducerea unor mecanisme care să permită o intervenție mai adaptată în zonele unde populațiile au atins un nivel considerat favorabil din punct de vedere al conservării.
România și Slovacia cer clarificări privind aplicarea legislației europene referitoare la marile carnivore în situațiile în care speciile respective nu mai sunt considerate vulnerabile. De asemenea, cele două state solicită recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de gestionare a efectivelor.
Argumentul principal este că autoritățile trebuie să poată preveni mai eficient incidentele care afectează siguranța cetățenilor, fermele și activitățile economice din mediul rural.
Precedentul invocat: cazul lupilor
În documentul transmis Comisiei Europene este menționat și exemplul recent al lupului, specie pentru care Uniunea Europeană a acceptat o abordare mai flexibilă în anumite condiții.
Reprezentanții celor două state consideră că o analiză similară ar trebui realizată și în cazul ursului brun, în special în țările unde populațiile sunt numeroase și stabile.
Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a subliniat că protejarea biodiversității trebuie să fie compatibilă cu siguranța populației și cu nevoile comunităților rurale. Oficialul a transmis că România a demonstrat că poate menține o populație viabilă de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi evaluat exclusiv prin numărul exemplarelor existente.
O temă tot mai prezentă pe agenda publică
Problema urșilor a devenit una dintre cele mai discutate teme legate de mediu și siguranță publică în România. Aparițiile frecvente ale animalelor în apropierea localităților, atacurile asupra animalelor domestice și incidentele în care au fost implicate persoane au alimentat dezbaterea privind echilibrul dintre conservarea speciei și protejarea comunităților.
În perioada următoare, discuțiile de la nivel european vor arăta dacă solicitarea formulată de România și Slovacia va deschide calea unor modificări în modul de gestionare a populațiilor de urs brun din Uniunea Europeană.
