Curtea de Conturi a analizat perioada 2022–2024, urmărind atât modul în care sunt planificate și organizate cursurile, cât și rezultatele obținute după absolvirea programelor de formare.
Una dintre principalele probleme identificate este lipsa unui mecanism eficient prin care calificările și standardele ocupaționale să fie actualizate periodic în funcție de schimbările de pe piața muncii.
Cursurile nu sunt suficient de bine adaptate cererii
Potrivit auditorilor, actualizarea cu întârziere a standardelor ocupaționale poate duce la o diferență între ceea ce învață persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și competențele pe care le caută angajatorii.
Curtea de Conturi recomandă o colaborare mai strânsă între Ministerul Muncii, reprezentanții mediului de afaceri, organizațiile sectoriale și autoritățile din domeniul educației. Scopul este ca oferta de formare să poată fi ajustată mai rapid în funcție de evoluția economiei și de apariția unor noi ocupații.
Auditul arată, în același timp, că sistemul are un cadru legal și procedural bine definit și că procesul de digitalizare a început, inclusiv prin platforma ReCONECT. Problema este că evaluarea programelor trebuie să meargă dincolo de numărul de persoane înscrise sau de cursuri organizate.
Curtea de Conturi cere evaluarea rezultatelor după absolvire
Auditorii consideră necesară introducerea unor metode prin care să fie urmărită mai atent calitatea formării, activitatea formatorilor și relevanța cursurilor pentru piața muncii.
Un alt punct semnalat în raport îl reprezintă necesitatea monitorizării persoanelor după terminarea cursurilor. Astfel, autoritățile ar putea vedea câți dintre absolvenți își găsesc un loc de muncă și, mai ales, cât timp reușesc să rămână angajați.
Curtea de Conturi arată că programele de formare au contribuit la ocuparea unei părți dintre absolvenți, însă rezultatele pot fi îmbunătățite. Printre măsurile apreciate se numără ucenicia la locul de muncă, despre care instituția spune că poate facilita direct trecerea către un loc de muncă, dar care nu este încă utilizată suficient de mult.
Accent mai mare pe șomerii de lungă durată și tinerii NEET
Raportul recomandă ca resursele publice să fie orientate cu prioritate către persoanele care întâmpină cele mai mari dificultăți în găsirea unui loc de muncă, inclusiv șomerii de lungă durată și tinerii NEET – cei care nu sunt angajați și nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională.
Pentru persoanele din mediul rural este recomandată, de asemenea, facilitarea accesului la cursurile de formare.
