Nivelul scăzut al fluviului pune presiune pe mai multe state traversate de Dunăre. În Austria, transportul de mărfuri a fost afectat de lipsa apei, iar autoritățile încearcă să obțină chiar și câțiva centimetri în plus în zonele cu adâncime redusă.
Austria încearcă soluția cu barje și pietriș
La est de Viena, în zona Rote Werd, operatorul viadonau testează o metodă prin care apa este direcționată către șenalul navigabil cu ajutorul unor barje încărcate cu pietriș.
Barjele sunt poziționate astfel încât să modifice curgerea apei. Curentul mai puternic ar trebui să reducă depunerile de sedimente din canalul navigabil și să ajute la menținerea adâncimii necesare pentru transportul naval. Proiectul este unul-pilot.
Soluții similare sunt testate și în Croația, România și Bulgaria, în cadrul unor proiecte europene destinate îmbunătățirii navigabilității Dunării.
Ungaria construiește un prag în albia Dunării
Situația este complicată și în Ungaria, unde nivelul scăzut al fluviului a creat probleme pentru centrala nucleară de la Paks.
Autoritățile maghiare au început construcția unui prag de fund între Paks și Dunaszentbenedek, cu scopul de a menține un nivel suficient al apei pentru sistemul de răcire al centralei. Potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 CNN, proiectul presupune utilizarea unor cantități importante de piatră.
În același timp, România a intervenit pe brațul Bala pentru redistribuirea debitului către brațul principal al Dunării și îmbunătățirea condițiilor de navigație. Patru barje au fost utilizate în cadrul intervenției, iar autoritățile au raportat o creștere a nivelului apei în zonă.
România a discutat situația cu Ungaria
Criza debitului Dunării are implicații directe și pentru sistemul energetic românesc. Cele două reactoare de la Cernavodă sunt în prezent indisponibile, iar autoritățile urmăresc evoluția nivelului fluviului și prognozele hidrologice.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat pentru Antena 3 CNN că România speră ca până la sfârșitul lunii să poată fi repornită cel puțin una dintre unitățile de la Cernavodă. Oficialul a precizat că a discutat marți cu reprezentanții Ungariei despre situația Dunării și despre perspectiva repornirii centralei de la Paks.
Problema este însă strâns legată de vreme. Ploile prognozate în Austria, Germania și Slovacia ar putea contribui la creșterea debitului Dunării în amonte, însă efectele asupra României ar urma să fie resimțite cu întârziere.
Speranța vine din ploile din Europa Centrală
Potrivit estimărilor prezentate de Transelectrica, creșterea debitului Dunării din zona superioară a fluviului ar putea ajunge în România începând de săptămâna viitoare.
Dacă prognozele se confirmă, autoritățile ar putea reevalua posibilitatea repornirii unei unități de la Cernavodă și a creșterii producției hidroenergetice la Porțile de Fier.
Deocamdată, debitul Dunării la intrarea în România, la Baziaș, se menține la aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală pentru luna august, care este de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă. Până pe 25 august, prognoza indică o creștere modestă, până la aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă.
