Dezvăluiri

Activiștii de mediu, care vor să salveze clopoțelul albastru și liliacul cu aripi pătrate de pe Valea Gurenilor, finanțați din SUA! Interesele, afacerile și milioanele de euro din spatele ONG-iștilor de conjunctură !

Toată floarea cea vestită a ONG-urilor de mediu s-a strâns, din nou, în Gorj, de câteva săptămâni, acestea fiind regrupate în jurul Fundației ”Valea Bistriței” și sunt foarte preocupate de habitatul liliecilor dintr-un versant și de specia protejată adenophora lilifolia (clopoțelul), care ar putea fi afectate de deschiderea unei cariere de calcar, la marginea satului Gureni, comuna Peștișani. Astfel de informații sunt livrate unei părți a presei locale, care se ghidează după principiul de o ignoranță ingenuă ”noi munci, nu gândim!”, și publică tot ce apare pe Facebook, cu pretenția de a fi ”știre”. În realitate, e vorba de interese uriașe de ordin pecuniar, țesute în jurul unui om de afaceri care a obținut avize de la toate autoritățile statului pentru exploatarea unor roci care se folosesc la producerea de amendamente pe bază de calcar pentru solurile acide și pentru hrana animalelor și păsărilor. Trebuie notat faptul că, exploatarea se face cu exacavatorul, pe locul în care a funcționat, zeci de ani, în trecut, așa zisa vărărie a comunei, nu se utilizează explozibili, iar calcarul va fi transportat într-o zonă industrială doar pe drumurile care aparțin antreprenorului. Cu toate acestea, Fundația ”Valea Bistriței”, un ONG cu sediul în Capitală și cu o finanțare cel puțin obscură, a cerut Tribunalului București suspendarea acordului de mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului Gorj.

ONG-urile de mediu s-au coalizat să apere ecosistemul, pe Valea Gurenilor

Fundația ”Valea Bistriței” a organizat, sâmbătă, 12 noiembrie a.c., la Hanul Vânătorului, din satul Gureni, o întâlnire în care ”s-a prezentat impactul pe care cariera de calcar îl va genera asupra locuitorilor din vecinătatea carierei, poluarea aerului cu pulberi și zgomot, precum și acțiunile juridice întreprinse pentru stoparea carierei”.

Pe fotografiile atașate postării în care s-a descris acțiunea apar alte trei ONG-uri care sprijină demersurile fundației, adică RUF – Romanian United Fund, Station Europe și Bankwatch Romania.

De ce s-au activat așa zișii protectori ai mediului

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Gorj a emis, la data de 19 septembrie a.c., Acordul de mediu prin care firma Explocarb SRL a fost autorizată să deschidă o microcarieră pentru exploatarea calcarului industrial, în extravilanul satului Gureni, în zona Valea Nucului, din comuna Peștișani.

La baza emiterii acordului de mediu s-au aflat mai multe documente de autorizare și avize emise de autoritățile statului, printre care Agenția Națională pentru Resurse Minerale, care a eliberat, încă din 2016, o licență de exploatare; Administrația Bazinală de Apă Jiu, care a emis, în luna mai a amului trecut, avizul de gospodărire a apelor; Primăria Comunei Peștișani a eliberat și ea certificate de urbanism în scopul deschiderii microcarierei. Mai mult, chiar și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, în calitate de administrator al ariei naturale protejate ”Nordul Gorjului de Vest” a avizat favorabil proiectul, în iunie anul trecut, iar Ocolul Silvic Tismana a atestat, printr-o adresă, în octombrie 2020, faptul că perimetrul de licență nu face parte din fondul forestier national, adică nu vor exista tăieri sau defrișări de arbori. Trebuie, de asemenea, precizat că în certificatul de urbanism emis de Primăria Peștișani, se menționează că terenul de 18,18 ha reprezintă perimetrul de licență, dintre care doar suprafața de 2,98 ha este necesarul destinat exploatării calcarului.

Tocmai pentru a nu exista probleme, înainte de emiterea acordului de mediu, AMP Gorj a făcut un studiu de caz la care au participat mai mulți inspectori de la structurile de mediu din județele învecinate. Concluzia a fost aceea că, așa cum s-a procedat în cazul microcarierei Explocarb constiuie cumva un ghid de bune practici, zona nefiind afectată nici măcar vizual, în contextul în care exploatarea se va efectua după un versant, și nu va exista nicio poluare, cursul râului Bistrița fiind la peste 140 de metri, nici măcar fonică, iar cei trei proprietari ai locuințelor aflate la distanța cea mai mică de cariera de calcar se declară de acord cu activitatea de exploatare, afirmând că o asemenea operațiune nu este de natură să le afecteze condițiile de locuire. Specialiștii INSEMEX Petroșani au concluzionat și ei că nu există niciun risc în acea zonă, întrucât roca nu va fi dinamitată, deoarece e alterată și se va putea exploata direct cu excavatorul.

Cu toate acestea

…, pe 19 octombrie a.c., Fundația ”Valea Bistriței” a înregistrat la Tribunalul București o cerere de chemare în judecată, prin care solicită suspendarea acordului de mediu emis de APM Gorj pentru firma Explocarb SRL.

Fundația ”Valea Bistriței” a fost înființată de Florin Vijulan, ginerele unui fost șef al CAP-ului din zonă, ex-primar comunist al comunei și mai apoi șef de IFET, care, după spusele localnicilor, a tăiat ani de zile pădurile din zona de sub munte.

La vedere, ONG-ul îi are în conducere, printre alții, pe Matei Rădăcină, președinte, Emil Cătălin Schiopu și Silvestru Cîndea, vicepreședinți. Acestora li s-au alăturat Dragoș Moraga și Elvis Plai, vajnici apărători ai mediului, cunoscuți în zonă ca făcând parte din cei au avut ca și preocupare vânzarea de material lemnos.

Pe cei doi, alături de Silvestru Cîndea, pădurar la Ocolul Silvic Tismana îi leagă și pasiunea pentru arme clandestine și braconaj, după cum susțin unele surse din zonă.

Tot vicepreședinte al Fundației ”Valea Bistriței” apare și Minodora Păsărilă, care s-a activat împotriva microcarierei de calcar, după ce antreprenorul a refuzat să-i plătească 100.000 de lei, cât ceruse aceasta, pe un teren de 600 mp, situat în afara perimetrului carierei. Din acel moment Minodora Păsărilă a ținut să dezinformeze constant presa despre cum e distrusă, ”prin dinamitare” (?!) o arie naturală protejată, ”de mafia exploatărilor din Gorj” și cum va dispărea flora și fauna din Valea Nucului.

Și nu numai presa a fost dezinformată, ci și Garda de Mediu Gorj, care a efectuat un control, la finele lunii octombrie, în urma unei sesizări în care se spunea că se execută lucrări de defrișare și de excavare a rocilor de calcar pe o lungime de aproximativ 70 m și o lățime de 4 m în interiorul microcarierei de calcar. Comisarii Gărzii de Mediu nu au identificat nereguli, așa că și acest demers al ONG-iștilor a eșuat.

Curios este cum acești aprigi apărători ai mediului nu sunt deranjați de faptul că, anual, pleacă din pădurile din împrejurimi, mai exact din Nordul comunei Peștișani, în jur de 100.000 mc de material lemnos, exploatați de Ocolul Silvic Tismana, Obștea Peștișani și Obștea Moșnenilor Topeșteni, adică, la un calcul simplu, în jur de 4.000 de camioane.

Afacerile ONG-iștilor…

Concomitent, același Vijulan administrează firma Ginivișa SRL, care se ocupă cu cultivarea de căpșuni și zmeură la Peștișani. Într-o perioadă relativ scurtă, societatea a beneficiat de o infuzie de capital și cumpărat Pensiunea Casa Vânătorului și Pensiunea Casa Ana, evaluate la 250-300.000 de euro, fiecare, și un spațiu de birouri în București, Brain Hub Cișmigiu. Dacă în 2020 firma a generat pierderi, în exercițiul financiar precedent, a avut o cifră de afaceri de peste 12,6 milioane de lei (adică 2,5 milioane de euro) și un profit de aproape 9,2 milioane de lei (1.840.000 de euro).

De fapt, firma s-a numit, inițial, Runtime Verification SRL și a avut sediul în București. Practic a fost subsidiara din România a Runtime Verification INC, cu sediul Urbana, Illinois, SUA, fondatorul acesteia și CEO, fiind Grigore Roșu, profesor de informatică la Universitatea din Illinois, cumnatul lui Vijulan.

În contextul expus, ONG-iștii aceștia par a fi mai degrabă o extensie a grupurilor care au un interes financiar direct în zona de la marginea satului Gureni.

…și finanțările din SUA

Roșu apare ca și fondator și membru de onoare al ONG-ului  RUF – Romanian United Fund, al cărui președinte este un român născut la Cluj. RUF a primit, în acest an, o finanțare în valoare totală de 398.000 de lei, oferită de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Spre exemplu, în 2020, RUF a strâns din donații 853.000 de dolari, din care, mare parte au venit spre ONG-uri din România, printre care și ”Declic”, implicată în acțiunile de stopare a finalizării lucrărilor la microhidrocentralele din Defileul Jiului. Surprinzător sau nu, RUF – Romanian United Fund apare și printre finanțatorii Bankwatch, ONG-ul care a suspendat, pentru o perioadă, acordul de mediu al Carierei Roșia.

În loc de concluzie

Trebuie precizat faptul că, memoriul de prezentare întocmit de către Explocarb SRL și depus în susținerea cererii de emitere a acordului de mediu cuprinde hărți privind cartarea speciilor și habitatelor protejate aferente planului de management și informații privind obiectivele de conservare ale ariei protejate, precum și cele de conservare specifice ale speciilor și habitatelor, fiind respectată legislația în acest domeniu. Toate aceste informații au fost la dispoziția celor interesați și prezentate în dezbaterea publică care a avut loc în timpul procedurilor de avizare a carierei de calcar. Mai trebuie adăugat un mic amănunt: Explocarb SRL, firma care intenționează să deschidă cariera de exploatare a calcarului, plătește redevență minieră și taxe de aproximativ 700.000 de lei, anual, la Primăria Peștișani.

   

Citește și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *