Ultima oră

Azi, ortodocșii sărbătoresc Înălțarea Domnului. Tradiții și superstiții

Creștinii ortodocși sărbătoresc, joi, 2 iunie, „Înălțarea Domnului”. După Înviere, sărbătorită de Paște, Iisus Hristos a rămas alături de familia și ucenicii săi timp de 40 de zile, perioadă în care i-a învățat pe apostoli cum să devină propovăduitori ai Evangheliei. Apoi, s-a înălțat la cer.

Joia, în a șasea săptămână de la Paște, creștinii ortodocși sărbătoresc acest eveniment religios și schimbă expresia „Hristos a înviat!” urmată de „Adevărat a înviat!” cu „Hristos s-a înălțat!”, raspunsul fiind, evident, „Adevărat s-a înălțat!”.

Și cu ocazia acestei sărbători sunt vopsite ouă, ciocnitul acestora fiind însoțit de expresia amintită.

Când se ține post
Așa cum se practică și în cazul altor sărbători, creștinii ortodocși sărbătoresc timp de trei zile. Se începe cu ajunul, de miercuri seara, fiind zi de post, joi este sărbătoarea propriu-zisă și se continuă vineri, altă zi de post.

Ce sunt „Bălțatele”?
În anumite regiuni, aceste trei zile sunt numite „Bălțatele”, acest lucru fiind determinat de faptul că în cele trei zile, oamenii îmbină munca și timpul dedicat exclusiv sărbătorii.

În Banat și în Țara Hațegului, familiile se reunesc cu această ocazie și petrec, întâlnirile fiind numite „nedeie” sau „rugi”. „După slujbă, are loc o procesiune pe câmp, prilej cu care se sfinţesc recoltele. În unele locuri, se ocoleşte satul cu lanurile, apoi oamenii merg şi în pădurile din jur. Împodobirea cu flori şi spice verzi de grâu a bisericilor şi a caselor nu este doar un obicei frumos: mulţi cred că astăzi se sfinţesc holdele şi fânul”, scrie ziarullumina.ro

Azi este „Paștele cailor”
În folclor există o legendă care spune că Fecioara Maria, după ce l-a născut pe Iisus Hristor, i-a făcut un culcuș în fânul din iesle. Acolo erau boi și cai. Boii au mâncat cât fân au avut nevoie, însă, caii au fost atât de lacomi încât au tras și de fânul pe care era așezat bebelușul Iisus.

Legenda spune că Maica Domnului s-a supărat și a blestemat caii să nu se sature de mâncat decât în ziua de Înălțare și chiar și atunci, doar pentru o oră.

Așa că oamenii au numit sărbătoarea „Paștele cailor”. Cum o oră nu are o însemnătate prea mare, expresia a ajuns să fie sinonimă cu „niciodată”.

Sărbătoarea numită „Ispas”
Se spune că Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer. “Întrucât ar fi fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei binedispuşi de ziua acestuia. Este prăznuit ca un adevărat sfânt sau patron al casei şi i se respectă ziua cu interdicţii severe de muncă în Muntenia, Moldova şi Oltenia”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor, citați de Adevărul.

„În noaptea şi ziua de Ispas au loc numeroase obiceiuri şi practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece”, a explicat Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală.

În satele din Bărăgan, ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activităţi: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului şi se însemnează mieii prin crestarea urechilor.

Eroii sunt sărbătoriți și pomeniți de biserică
În ziua de joi, 2 iunie 2022, la orele prânzului, clopotele bisericilor ortodoxe din Patriarhia Română vor fi trase în semn de pomenire, de prețuire și recunoştinţă pentru eroii care s-au jertfit pentru popor, credinţă şi ţară.

Pomenirea eroilor români, cu ocazia Înălţării Domnului, a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 și consfinţită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Națională Bisericească.

Articole asemănătoare:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button