China își extinde rapid capacitatea centrelor de date pentru a face față cererii generate de inteligența artificială, iar acest fenomen începe să schimbe inclusiv modul în care este planificat consumul de energie al țării.
Potrivit unei analize publicate în Frontiers in Energy Research, consumul de electricitate al centrelor de date din China ar putea ajunge în 2030 la între 277 și 600 TWh, în funcție de ritmul în care se dezvoltă inteligența artificială și de eficiența energetică a noilor instalații. Scenariul de bază indică aproximativ 500 TWh.
Inteligența artificială, principalul motor al creșterii
Centrele de date au nevoie de cantități uriașe de energie pentru alimentarea serverelor și a procesoarelor utilizate în antrenarea și funcționarea modelelor de inteligență artificială.
Datele analizate arată că centrele de date din China consumau aproximativ 161 TWh în 2018, reprezentând 2,35% din consumul național de electricitate. Pentru 2024, consumul este estimat la aproximativ 260 TWh.
În scenariul de bază, acesta ar putea ajunge la 500 TWh în 2030, ceea ce ar însemna aproape o dublare față de nivelul estimat pentru 2024. În scenariul cu dezvoltare accelerată a AI, consumul ar putea urca chiar la 600 TWh.
China mută centrele de date spre zone cu energie regenerabilă
Pentru a face față acestei creșteri, autoritățile chineze au început să orienteze o parte importantă a infrastructurii de calcul către regiunile vestice ale țării.
Zone precum Mongolia Interioară și Guizhou dispun de terenuri disponibile, temperaturi mai scăzute și acces la cantități importante de energie regenerabilă. Strategia chineză „Eastern Data, Western Computing” urmărește tocmai mutarea procesării datelor din regiunile estice aglomerate către zonele în care energia este mai disponibilă.
Un exemplu este orașul Ulanqab din Mongolia Interioară, unde au fost construite sau sunt în dezvoltare numeroase centre de date, cu proiecte care însumează o capacitate estimată la 12,5 GW.
Energia regenerabilă, esențială pentru dezvoltarea AI
China încearcă să evite ca explozia centrelor de date să ducă la o creștere și mai mare a emisiilor. La sfârșitul anului 2024, energia regenerabilă reprezenta aproximativ 56% din capacitatea totală instalată a țării, potrivit analizei citate.
Problema rămâne însă una complexă: centrele de date au nevoie de electricitate disponibilă permanent, în timp ce producția eoliană și solară este dependentă de condițiile meteo. De aceea, extinderea rețelelor, a sistemelor de stocare și a surselor stabile de energie devine esențială.
Agenția Internațională pentru Energie estimează, la nivel global, că necesarul de electricitate al centrelor de date va ajunge la aproximativ 945 TWh în 2030, mai mult decât dublu față de nivelul actual. Inteligența artificială este indicată drept principalul motor al acestei creșteri.
AI schimbă și harta energetică a marilor puteri
Creșterea consumului nu este o problemă exclusivă pentru China. Statele Unite se confruntă, la rândul lor, cu o explozie a investițiilor în infrastructura energetică destinată centrelor de date AI. O analiză recentă arată că SUA construiesc în prezent de două ori mai multă capacitate de producție pe gaze decât China, o parte importantă a noilor proiecte fiind legată direct de dezvoltarea centrelor de date.
Astfel, competiția pentru dezvoltarea inteligenței artificiale nu mai înseamnă doar procesoare, software și centre de date. Accesul la energie suficientă și la rețele capabile să susțină aceste instalații devine una dintre principalele mize ale cursei globale pentru AI.
Pentru China, provocarea următorilor ani va fi să susțină expansiunea masivă a inteligenței artificiale fără ca aceasta să genereze o presiune disproporționată asupra sistemului energetic și asupra obiectivelor de reducere a emisiilor.
