În 2021, la Cluj, se dădea startul unui proiect pilot, odată cu emiterea primului buletin electronic. Schimbarea cărților de identitate nu a fost ferită de controverse, cipurile au devenit subiectul unor dezbateri aprinse.
Acum, trei ani mai târziu, situația pare înghețată. Românii mai au de așteptat până la momentul în care vor face trecerea la noul tip de document.
Proiectul este blocat în licitații și contestații. Problemele nu sunt noi. Primul obstacol a fost criza plasticului și cipurilor folosite pentru fabricarea actelor.
Pe fondul crizei mondiale de microcipuri, statul român a cerut să se renegocieze PNRR și a luat o decizie neașteptată, alegând să ceară o reducere a sumei ce ne fusese alocată inițial: de la 200 la 150 de milioane de euro. Motivul? Întârzieri ale materiei prime.
De ce întârzie implementarea buletinului electronic în țară
Prima licitație publică organizată de Imprimeria Națională, pentru plasticul necesar confecţionării buletinelor electronice şi cipuri, a fost lansată abia în iulie 2022, la un an de la proiectul pilot din Cluj.
În februarie 2023, grupul Idemia, o multinaţională din Franţa, a fost desemnat câștigător, potrivit Antena 3 CNN.
Al doilea obstacol l-a reprezentant chiar achiziționarea infrastructurii necesare gestionării şi criptării certificatelor digitale. Cu toate că a fost lansată în vara anului 2022, nu a fost finalizată nici în prezent.
Contestația depusă de o asociere de trei firme – Trans Speed, Bit4Id şi Dendrio Solutions – a blocat procedura.
Până la sfârșitul anului 2024, România ar trebui să emită 1,7 milioane de buletine electronice. Diferența până la 5,5 milioane ar urma să fie emisă până în 2026. Dacă nu va respecta condițiile, țara noastră riscă să piardă cele 150 de milioane de euro din PNRR.
