Situația a fost analizată marți în cadrul Comandamentului Energetic, unde autoritățile au trecut în revistă producția internă, rezervele de combustibili și necesarul de importuri pentru perioada următoare.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a precizat că sistemul energetic funcționează în parametri normali, însă autoritățile rămân în alertă din cauza opririi centralei de la Cernavodă.
Dunărea, la minime istorice
Problema principală este reprezentată de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Apa este necesară pentru sistemul de răcire al reactoarelor și pentru funcționarea în siguranță a instalațiilor centralei.
Potrivit lui Cristian Bușoi, debitul Dunării se va menține la valori foarte scăzute cel puțin în următoarele șapte zile. O eventuală creștere este estimată în jurul datei de 15 septembrie, însă aceasta ar urma să fie în continuare mult sub media ultimilor ani.
În aceste condiții, oficialii nu pot indica în prezent o dată exactă pentru repornirea centralei.
Cele două unități de la Cernavodă sunt oprite. Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național la sfârșitul lunii iulie, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, iar Unitatea 2 a fost oprită în luna august.
România acoperă deficitul prin importuri
Oprirea centralei înseamnă o lipsă importantă de producție în sistemul energetic național. Potrivit Ministerului Energiei, deficitul ajunge la aproximativ 1.200-1.300 de MW, în funcție de momentul zilei și de producția internă disponibilă.
Diferența este acoperită, în special în orele de vârf, prin importuri de energie de pe piața regională. Pentru următoarele zile, oficialii estimează că importurile vor rămâne sub pragul de 2.000 MW în orele de consum ridicat.
Autoritățile dau însă asigurări că, în acest moment, securitatea aprovizionării cu energie electrică nu este pusă în pericol.
Cărbunele și gazul, disponibile pentru sistem
În cadrul Comandamentului Energetic au fost analizate și principalele surse de producție pe care România se poate baza în perioada următoare.
Rezervele de cărbune sunt considerate suficiente, iar producția Complexului Energetic Oltenia și cea din Valea Jiului funcționează în parametri normali.
Și pe partea de gaze situația este considerată stabilă. Centralele pe gaze, inclusiv Iernut, Brazi și unitățile ELCEN, dispun de cantități importante de combustibil.
Un rol important îl are și Hidroelectrica, în special în orele de vârf, însă rezervele din lacurile de acumulare trebuie gestionate atent pentru a putea fi utilizate și în perioada de iarnă.
Plan de urgență pentru Cernavodă
Guvernul a pregătit deja un plan etapizat pentru situația în care nivelul Dunării continuă să scadă.
Planul poate fi activat dacă nivelul apei din bazinul prizei de apă al CNE Cernavodă ajunge la cota de 1,58 metri.
Prima etapă prevede amplasarea unor nave sau barje pe o lungime de aproximativ 600 de metri, pentru a direcționa un volum mai mare de apă către priza centralei.
În etapa a doua ar putea fi montate pontoane și hidrobaraje, iar, dacă aceste măsuri nu sunt suficiente, în etapa a treia ar urma să fie utilizate pompe de mare capacitate pentru suplimentarea debitului de apă necesar răcirii centralei.
