Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a criticat, miercuri, prezentarea în cadrul unei expoziţii dedicate Reginei Maria, organizată la Londra, doar a unor copii ale unor lucrări realizate de suverană şi nu a pieselor originale, aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei. „Mie îmi pare rău că Regele Charles a trebuit să vadă copii la Londra, când noi avem această măreţie de originale. Să nu uităm că Regina noastră a fost nepoata Reginei şi Împărătesei Victoria, care a dat numele unei epoci în istoria Marii Britanii şi că Regele Charles, aflat odinioară la Cluj, când a primit titlul de Doctor Honoris Causa, mi-a spus că este impresionat de calitatea lui de strănepot al Reginei Maria şi că este mândru de această calitate, fapt care îl apropie de pământul şi de oamenii acestui pământ. E păcat, pentru că de la noi se puteau duce la Londra, nu neapărat lucruri foarte ademenitoare pentru hoţi, cum s-a întâmplat cu tezaurul acesta dus în Olanda, dar lucruri frumoase, bine păzite, care ar fi putut să-l impresioneze pe Rege mai mult, pentru că ştiţi dumneavoastră mai bine decât mine ce deosebire este într-o copie şi un original”, a afirmat Pop.
Ioan-Aurel Pop a participat la deschiderea, în Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române, a expoziţiei „Regina Maria – 150 de ani de la naştere”.
„E cea mai frumoasă expoziţie făcută vreodată despre moştenirea Reginei Maria (…) Expoziţia acoperă documentar şi sub formă de imagini, cum vedeţi, acest destin zbuciumat de mare om de stat. Dar Regina, în acelaşi timp, a fost soţie, mamă, infirmiera Crucii Roşii, luptător contra unor epidemii teribile care au frământat societatea românească. S-a dus în saloanele celor bolnavi de tifos şi i-a atins, chiar dacă i s-a atras atenţia că tifosul este transmisibil ca şi holera. N-a ţinut seamă de nimic. Românii au ştiut aceste lucruri. A avut o căldură sufletească cu totul specială, chiar dacă a rămas mereu majestuoasă şi, în acelaşi timp, sensibilă, demnă şi calmă, suverană şi ţărancă în ie românească, deopotrivă”, a spus el.
Istoricul a evocat „artistul discret, ilustrator floral delicat pe manuscrise luminate” care a fost Regina Maria, afirmând totodată că aceasta „rămâne efigia cea mai pregnantă a făuririi de către români a României Întregite”, „conştientă de planul de ţară pe care îl făurise generaţia noastră de la 1848, plan pe care l-au continuat Alexandru Ioan Întâi şi Carol I, Principele şi Regele”, ca şi pe aceea care, împreună cu Regele Ferdinand, „a ţinut să demonstreze că la 1866 se fondase la Bucureşti nu o dinastie germană, ci o dinastie românească”.
La vernisaj, al cărui amfitrion a fost directorul general al Bibliotecii Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, directorul general al Muzeului Naţional Peleş, dr. Narcis Dorin Ion, a evocat activitatea artistică a Reginei Maria.
