Pierderea unei identități
Cula Cioabă-Chintescu construită la 1823
Atunci și acum (1934-prezent)
Primul ctitor al culei a fost Răducan Cioabă din Slivileşti, care începe construcţia clădirii între anii 1818-1819. După moartea proprietarului, Marin Chintescu din Craiova (căsătorit cu văduva lui Răducan Cioabă) finalizează lucrarea în anul 1823. Fata familiei Chintescu s-a căsătorit cu un membru al familiei Grecescu din Turnu Severin, cula numindu-se şi Grecescu. Ca şi la Cerneţi, cladirea a fost moştenită pe linie feminină în familiile Bălteanu şi Cartianu. După anul 1951 cula a fost folosită ca depozit până în anul 1964. Graţie proiectului elaborat de arhitectul Iancu Atanasescu, pus în practică prin lucrările de intervenţie din anii 1964-1967, s-au eliminat adăugirile, aducându-se cula aproape de forma iniţială. Odată cu anul 1967, în clădire s-a amenajat un muzeu etnografic al comunei Slivileşti, dar după 1989 a fost lăsată în părăsire, stare care continuă şi astăzi“, se arată pe pagina de Facebook Monumentalist.
Clădirea are trei nivele, cu un beci cu ferestre înguste.
„Cula este construită din ziduri groase de 80-85 cm. Tavanele sunt drepte, şarpanta era de lemn, iar învelitoarea de şindrilă. Cele două etaje au câte o cameră de locuit, iar la ultimul etaj întâlnim pridvorul cu patru coloane rotunde de zidărie, cu trei travee cu arcuri trilobate, iar pe laturi cu către o travee. Decoraţia exterioară constă din panouri mari dreptunghiulare, câte una de fiecare latură la nivelul etajului 1, şi din mici panouri pătrate ce decorează parapetul cerdacului, câte două de fiecare arcadă“, se mai arată pe pagina de Facebook.
