Un contract executat, o factură recepționată și o datorie ignorată timp de 14 ani
În 2010, firma Translemn SRL a prestat pentru Obște servicii de exploatare forestieră. Lemnul a fost tăiat, transportat și recepționat fără obiecții. În aprilie 2011, a fost emisă factura de 259.098 de lei, sumă care includea TVA și reprezenta contravaloarea exactă a serviciilor prestate. Obștea nu a plătit, așa că s-a ajuns în instanță. Procesul civil a durat ani, dar în 2019 Curtea de Apel Craiova a stabilit definitiv că datoria este certă, lichidă și exigibilă. În 2020, Înalta Curte a confirmat, definitive, soluția și penalitățile de 1% pe zi, prevăzute în contract, au început să curgă din 2011.
În momentul în care Translemn a depus plângere penală, suma ajunsese la 12.219.000 de lei, potrivit documentelor din dosar. O creștere de aproape 50 de ori, generată exclusiv de refuzul constant al Obștii, adică al lui Pîrjol, de a plăti.
Această sumă nu este o estimare, ci rezultatul direct al unei conduite deliberate prin care a fost ignorată o obligație certă, în paralel cu manevre care au diminuat patrimoniul Obștii.
Anii în care Pîrjol a condus Obștea după propriile reguli
Dumitru Pîrjol a devenit președinte al Obștii în martie 2011, iar la scurt timp după preluarea funcției, factura Translemn SRL a fost „stornată” în contabilitate. O decizie pe care instanțele civile au considerat-o nelegală și lipsită de efect.
În 2016, Pîrjol a înființat ARC Forest Group SRL, o societate în care Obștea este unic asociat, iar el este administrator. Practic, o structură paralelă, controlată de aceeași persoană, dar cu obligații fiscale mult mai mici.
În anii următori, potrivit plângerii penale, utilaje ale Obștii au fost vândute către ARC Forest Group la valori care nu reflectau realitatea economică. Activitatea forestieră a Obștii a fost mutată treptat în firmă, iar veniturile au început să circule prin această societate, nu prin Obște.
În paralel, sume importante de bani au fost retrase în numerar din conturile Obștii și împărțite membrilor, fără documente justificative. Tribunalul notează că există înscrisuri olografe semnate de persoane din Obște, care recunosc primirea banilor, însă aceste înscrisuri nu au fost verificate de procurori.
Mai mult, există extrase de cont care arată retrageri consistente, inclusiv de la CEC, făcute personal de Dumitru Pîrjol, dar nici acestea nu au fost analizate în raport cu distribuirea banilor.
O anchetă penală făcută superficial, fără expertiză, fără verificări fiscal și fără audieri
În încheierea Tribunalului se arată clar că procurorii nu au făcut verificările esențiale într-un dosar de o asemenea complexitate.
Nu a fost dispusă nicio expertiză contabilă, deși era singura modalitate de a clarifica fluxurile de numerar, nu au fost audiați membrii Obștii, deși existau declarații scrise privind primirea banilor, nu au fost cerute controale fiscale, deși plângerea indica operațiuni cu potențial fiscal evident și nu au fost analizate transferurile de active, nici prețurile la care au fost vândute utilajele, nici relația economică dintre Obște și ARC Forest Group.
Procurorii au preluat aproape integral declarațiile lui Dumitru Pîrjol, fără să le confrunte cu documentele depuse de Translemn SRL și fără să verifice înscrisurile care contraziceau versiunea acestuia.
Tribunalul a considerat această abordare nelegală și lipsită de rigoare. În motivare, instanța subliniază că ancheta „nu a clarificat aspectele esențiale ale cauzei” și că procurorii „nu au depus diligențele minime pentru aflarea adevărului”.
Două clasări desființate în aceeași zi
Pe 4 noiembrie 2025, Tribunalul Gorj a admis plângerea Translemn și a desființat ordonanța de clasare emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. În aceeași zi, instanța a admis și plângerea Ministerului Finanțelor Publice, desființând o altă clasare, de această dată emisă de DNA Craiova.
Ambele cauze se întorc la procurori pentru completarea urmăririi penale.
Două clasări anulate în aceeași zi, care ating același nucleu de problem, mai exact modul în care Dumitru Pîrjol a gestionat patrimoniul Obștii și relația economică dintre Obște și ARC Forest Group.
Ce urmează pentru Dumitru Pîrjol
Pentru prima dată, ancheta va trebui să fie completă. Procurorii vor fi obligați să verifice fluxurile de numerar, să analizeze transferurile de active, să audieze membrii Obștii, să dispună expertize contabile și să stabilească dacă operațiunile dintre Obște și ARC Forest Group au avut ca scop ascunderea patrimoniului și evitarea executării silite.
Cazul este unul clasic și relevă modul în care sunt administrate obștile în România, despre lipsa de transparență, despre vulnerabilitatea comunităților în fața unor lideri care acumulează putere fără control și despre instituții care, ani la rând, au ales să lase lucrurile agățate cumva într-o umbră la limita legalității. Tribunalul Gorj a făcut primul pas, iar acum urmează procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și DNA Craiova. Infracțiunile sunt abuz de încredere prin fraudarea creditorilor cu consecinţe deosebit de grave, înșelăciune și evaziune fiscală!
