Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a încheiat, în luna iunie 2022, o acţiune de control la Complexul Energetic Oltenia, în urma căreia au fost dispuse măsuri pentru înlăturarea deficienţelor constatate, precum şi termene de realizare a acestor măsuri. Astfel, compania energetică avea obligaţia îndeplinirii măsurilor care au fost dispuse de organul de control. Echipa de inspecţie economico-financiară a constatat faptul că 27 persoane ce au deţinut funcţii de conducere în organizaţiile sindicale care au funcţionat la nivelul CEO, au încasat nelegal venituri, în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2019, sub formă de salarii concomitent de la organizaţiile sindicale, dar şi de la compania energetică, în perioada în care contractele individuale de muncă ale acestora trebuiau să fie suspendate de drept, iar suma totală netă încasată de aceştia fiind de 2.278.578 de lei.
Astfel, pe 26 iulie 2022, CEO i-a acționat în judecată pe toți cei 27 de sindicaliști solicitând ca prin sentinţa ce va pronunţa să fie obligaţi la plata despăgubirilor reprezentând remunerații încasate necuvenit de la companie şi daune interese reprezentând dobânda legală remuneratorie şi dobânda legală penalizatoare calculate până la data introducerii cererii şi la recuperarea integrala a sumelor.
Cea mai mică sumă era de 9.500 de lei, iar cea mai mare depășea 296.000 de lei. ”Pârâți” în dosar au fost Eugen Iovan, președintele Sindicatului ”Energia” Turceni, Constantin Mitrescu, șeful Sindicatului ”Energia” Rovinari, Adrian Marciuc, președintele SME Jilț, lista fiind completată de Marius Predescu, Grigore Vîrțan, Aurelian Constantinescu, Francisc Novabilschi, Constantin Badea, Grigore Bălu, Vasile Cocoranu, Roxana Brăiloiu, Marilena Brîndușoiu, Doru Crăete, Sabin Dănescu, Dumitru Alin Etăgan, Marin Golea, Cristian Lădaru, Petre Mămăligă, Ion Mișcodan, Constantin Pescaru, Marius Stolojanu, Cătălin Felix Țîrcă, Emanoil Tomescu, Marius Ursu, Gelă Ionescu, Dana Ancuța și Eugenia Pârvulescu.
Judecătorii Tribunalului Gorj au decis, în luna martie a.c., respingerea tuturor cererilor de chemare în judecată, atât în dosarul initial, cât și în toate cele disjunse, în ceea ce priveşte pretenţiile având ca obiect restituirea drepturilor salariale aferente perioadei ianuarie 2017 – iunie 2019, fiind prescris dreptul material al acţiune. Cu privire la salariile aferente perioadei iulie 2019 – decembrie 2019, instanța a respins acțiunile ca fiind neîntemeiate. ”Reiese că pentru a putea fi considerat salariu, dreptul bănesc primit de pârât trebuia să aibă la bază un contract individual de muncă, neputând fi asimilate salariilor indemnizaţiile de şedinţă, diurnele de deplasare etc, iar pârâtul nu a avut în perioada în litigiu contract individual de muncă încheiat cu organizaţia sindicală pentru a primi salariu lunar pentru activitatea prestată în funcţia de conducere. De altfel, indemnizaţiile primite de la sindicat pentru participarea la ședințe sunt în jur de aproximativ 250 lei/lună, sub salariul minim pe economie, neputându-se susţine că aceasta reprezintă salariu şi că pentru activitatea prestată la S.C. C.E.O. S.A., petentul care are cu acest angajator C.I.M. valabil, necontestat, nu trebuie să fie remunerat. De asemenea, în condiţiile în care s-ar susţine că nu poate fi primit salariul de la C.E.O. şi indemnizaţia de la sindicat, apare întrebarea retorică dacă nu se impunea ca salariatul să restituie cei 250 lei lunar şi să primească salariul de la angajatorul cu care are încheiat C.I.M. În ceea ce priveşte salariul încasat de la Societatea C.E.O. S.A., acesta are bază legală, fiind achitat în baza unui contract individual de muncă, contract care pe perioada litigioasă nu a fost suspendat şi nici nu a fost contestat”, se arată în dispozitivul instanței.
Ba mai mult, judecătorii au obligat CEO la plata unor sume cuprinse între 700 și 1.000 de lei, cheltuieli de judecată către organizațiile sindicale din care proveneau ”pârâții”, cel mai probabil pentru plata avocaților angajați să-i reprezinte în aceste procese. Soluția tribunalului a fost confirmată și de către Curtea de Apel Craiova, câteva luni mai târziu, magistrații respingând toate apelurile declarate de CEO, numai că a crescut cuantumul cheltuielilor de judecată la 1.500, respectiv 1.650 de lei.
Așa că, în loc să încaseze 2,3 milioane de lei, pentru care au fost inițiate aceste acțiuni în instanță, CEO a plătit în jur de 44.000 de lei cheltuieli de judecată.
