Stil de viațăUltima oră

Doctor din cadrul SJU Tg-Jiu ne învață cum putem depista un copil obez și ce măsuri trebuiesc luate

Obezitatea este o maladie multifactorială, implicând factori genetici, probabil multipli, dar și factori de mediu, psihologici și socio-culturali.

 

Obezitatea copilului, ca și a adultului, este o boală cronică de nutriție, fiind consecința unui cumul de energie depozitată sub formă de lipide, cumul rezultat din dezechilibrul dintre aportul și consumul de energie. Obezitatea copilului presupune afectarea unui organism aflat încă în perioada de creștere și dezvoltare, cu multiple influențe asupra funcțiilor organismului.

Importanța ce trebuie acordată obezității copilului rezidă nu numai din creșterea prevalenței din ultimii ani, chiar și în țara noastră, ci, mai ales, din faptul că, de cele mai multe ori, ea va fi prezentă și în etapa de adult, având efecte negative asupra duratei și calității vieții, asupra morbidității adultului.

Obezitatea copilului reprezintă unul dintre motivele din ce în ce mai frecvente pentru care părinții se adresează medicului de familie.

Antropometric, obezitatea copilului este definită ca un exces de greutate față de talie sau vârstă. Din punct de vedere fiziopatologic, se caracterizează prin tulburări metabolice și endocrine: lipogeneză crescută, turn-over crescut al trigliceridelor de depozit, rezistență la insulină, hiperinsulinism secundar.

Lupta împotriva obezității copilului reprezintă modalitatea cea mai sigură de scădere a mortalității premature cauzate de bolile cardiovasculare aterosclerotice și morbidității asociate obezității (cardio-vasculare, respiratorii, osteo-musculare, oncologice etc.).

Criteriile pentru definirea obezității sunt diferite la copil comparativ cu adultul, datorită procesului de creștere. Elementul central al definiției obezității este preluat de către Indicele de Masă Corporală (IMC), folosit și în definiția obezității adultului, și din ce în ce mai mult și la copil. Indicele de masă corporală se definește prin raport între greutatea, exprimată în kg, și înălțimea la pătrat, exprimată în m2.

Alte instrumente de lucru pentru studiul obezității:
– măsurarea circumferinței abdominale
– măsurarea plicii cotului. Sediile de elecție pentru aprecierea grosimii plicii cutanate sunt fie fața posterioară a brațului, la jumătatea distanței dintre vârful olecranului și vârful acromionului, brațul fiind fixat în unghi drept pe trunchi, plica tricipitală, fie subscapular stâng. Valorile normale sunt tabelate; se consideră că există exces ponderal când se depășesc două derivații standard. Pliul tegumentar trebuie măsurat de către un tehnician antrenat și experimentat.
– analiza bioelectrică a impedanței
– tomografia computerizată
– formule de calcul a greutății ideale, formula Lorentz, modificată după vârsta copilului sau formula Perrault – în prezent nu mai sunt folosite

Complicațiile obezității
Prezența timp îndelungat a obezității la copil are repercursiuni asupra stării de sănătate a adultului. Pot apărea următoarele complicații, manifestate la adolescent sau în perioada de adult:
– la nivelul aparatului cardiovascular: hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, hipertrofia ventriculului stâng, cord pulmonar, cardiomiopatie asociată obezității, ateroscleroză accelerată
– la nivelul aparatului respirator: apnee obstructivă în somn, sindromul de hipoventilație asociat obezității, creșterea predispoziției pentru infecții respiratorii, creșterea incidenței astmului bronșic
– la nivelul sistemului nervos central: AVC, hipertensiune intracraniană idiopatică
– la nivel gastro-intestinal: colecistită, colelitiază, steatoză hepatică nonalcoolică, reflux gastro-esofagian
– la nivel metabolic: rezistența la insulină, hiperinsulinism, diabet zaharat de tip 2, dislipidemie, hiperuricemie
– la nivel osteo-articular: osteoartrită, coxa vara, lumbago cronic, scăderea mobilității, edeme și dureri ale membrelor inferioare după ortostatism prelungit
Terapia obezității constă în schimbarea stilului de viață, atât printr-o dietă adecvată, hipocalorică-hipolipidică, dar și prin creșterea activității fizice, prin scăderea timpului petrecut în fața televizorului sau a calculatorului.

Recomandările dietetice pentru copiii supraponderali și obezi includ creșterea consumului de legume, fructe, cereale integrale și limitarea sau chiar evitarea lipidelor de origine animală și dulciurilor concentrate. Din totalul caloriilor, lipidele trebuie să reprezinte maximum 30%.

Alimentația sănătoasă trebuie să includă aport adecvat al nutrienților esențiali, aport adecvat consumului energetic. Copilul trebuie învățat să consume cereale integrale, lapte și iaurt cu conținut redus în grăsimi, carne slabă (pasăre, pește, vită), legume și fructe, să-și limiteze consumul de sare, să aibă un aport suficient de lichide, dar sunt interzise băuturile dulci carbogazoase. De asemenea, copilul va fi învățat să reducă consumul alimentelor cu index glicemic mare (dulciuri concentrate, pâine albă, paste, cartofi).

Copiii, mai ales părinții, sunt sfătuiți să reducă timpul afectat vizionării TV și a jocurilor pe calculator la maximum 1-2 ore / zi.

Sunt încurajate practicarea sporturilor și a activităților fizice (mersul pe jos, mersul cu bicicleta, mersul cu role). Activitățile fizice trebuie să fie relaxante, adaptate fiecărui copil, minimum o oră zilnic, având în vedere creșterea treptată a intensității și duratei efortului fizic.

La copiii supraponderali sau obezi care au deja și comorbiditate asociată este necesară o abordare terapeutică multidisciplinară.

Material informativ realizat de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie – Cabinet Planificare familială din cadrul Ambulatoriului Integrat al Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu

   

Citește și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *