Subteranele unei anchete îngropate
Cercetarea inspectorilor de muncă în cazul accidentului din 17 ianuarie 2023, petrecut în jurul orei 13:15 pe drumul tehnologic de acces la excavatorul E05 din cadrul Sectorului Jilț Sud, a scos la iveală o lungă serie de abateri grave de la normele elementare de securitate în muncă. Un autovehicul destinat exclusiv transportului de marfă, improvizat și neautorizat pentru persoane, s-a izbit de capul unui podeț din beton și s-a răsturnat în afara drumului din carieră. În mijlocul de transport se aflau 17 muncitori, iar impactul a provocat moartea pe loc a trei bărbați și rănirea gravă a altor zece, cu toții angajați ai Complexului Energetic Oltenia.
Cercetarea desfășurată de Inspecția Muncii și finalizată la șase luni după accident a stabilit că vehiculul deținut de Uzina Rominex SRL avea coeficientul de frânare sub limita legală, sistemul de direcție defect, anvelopele complet uzate și crăpate, transportând totodată recipienți cu gaze tehnice sub presiune fără autorizație pentru mărfuri periculoase. Mai mult, ”contractul de închiriere dintre firmă și Complexul Energetic Oltenia expirase cu două săptămâni înainte de accident, prestarea serviciilor derulându-se în afara unui cadru legal valabil, iar șoferul aflat la volan, Florin Anghelescu, nu deținea categoria de permis necesară transportului de persoane, iar ultimul său aviz psihologic periodic fusese emis în februarie 2020”.
În ciuda probatoriului strâns de inspectorii de muncă și de experții tehnici, ancheta penală deschisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă s-a împotmolit inexplicabil. În iulie 2024, Judecătoria Motru a fost nevoită să intervină, în urma cererii familiilor celor trei mineri morți, și a fixat un termen obligatoriu de șase luni pentru finalizarea anchetei și emiterea rechizitoriului. Acest termen a expirat în ianuarie 2025 fără ca procurorul de caz să emită vreun act de trimitere în judecată.
Dosarul a rămas practic îngropat în sertarele parchetului, iar procurorul care a instrumentat inițial cauza s-a pensionat în urmă cu un an. Ulterior, magistratul care a preluat dosarul a mers pe aceeași linie, iar tragerea la răspundere a celor vinovați mai poate aștepta. În tot acest timp, pe lista persoanelor cercetate penal figurau mai mulți șefi din cadrul carierei și a firmei prestatoare. Printre aceștia se numără Doru Dancău, fost șef al UMC Jilț la data producerii accidentului, în prezent pensionat, Sorin Grecu, fostul șef al Carierei Jilț Sud, retrogradat ca șef de sector, Mihăiță Tămîși, șef de schimb, și Alin Cosmin Smeu, șef de secție. În paralel, cercetările îi vizau pe administratorul firmei private, Victor Sorin Tivig, societatea Uzina Rominex SRL ca persoană juridică și pe conducătorul auto Florin Anghelescu.
În timp ce procurorii au lăsat dosarul în aer, firma Uzina Rominex SRL a încercat să anuleze în instanță actul întocmit de Inspecția Muncii care stă la baza întregului probatoriu privind starea tehnică a autoutilitarei și nerespectarea legislației care reglementează securitatea și sănătatea în muncă, sperând să obțină o refacere favorabilă a cercetării.
Decizia Curții de Apel București
Procesul intentat de Uzina Rominex SRL împotriva Inspecției Muncii și a Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj a fost înregistrat inițial la Tribunalul București în octombrie 2023, fiind ulterior declinat și soluționat definitiv pe fond de Curtea de Apel București, prin decizia pronunțată la 23 decembrie 2025. Firma a cerut anularea Procesului-verbal de cercetare din iulie 2023 și a adreselor de respingere a contestațiilor administrative, pretinzând că inspectorii de muncă nu ar fi fost obiectivi.
În motivarea acțiunii, Uzina Rominex SRL a încercat să plaseze întreaga vină pe starea impracticabilă a drumului industrial administrat de Complexul Energetic Oltenia. Firma a susținut că defecțiunile la sistemul de frânare și direcție ar fi fost cauzate de impactul cu capul de pod, nu de lipsa de întreținere. De asemenea, societatea a invocat că raportul contractual cu CEO continua prin acordul tacit al părților, că autoutilitara fusese închiriată cu dotările existente și că lipsa de autorizare pentru transportul persoanelor sau al gazelor periculoase nu fusese prevăzută expres în documentația de atribuire a contractului. Firma a mai arătat că achitase amenzile contravenționale aplicate prin procesul-verbal, în valoare totală de zeci de mii de lei, dar a cerut o nouă expertiză tehnică pentru rescrierea constatărilor.
Curtea de Apel București a demontat punct cu punct argumentația firmei și a constatat că aceasta a atacat exclusiv mecanismul producerii accidentului, starea tehnică a vehiculului și identificarea persoanelor responsabile. Apărătorul firmei a recunoscut deschis că urmărește cenzurarea stării de fapt reținute de inspectorii de muncă pentru a folosi o nouă decizie în procesele contravenționale și penale.
Judecătorii au stabilit că ”acțiunea în contencios administrativ nu poate fi transformată într-o cale nelegală de reevaluare a probelor penale sau de spălare a culpei tehnice”. Așa că, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată, menținând integral constatările Inspecției Muncii. De la decizia Curții de Apel București au trecut opt luni, însă Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru continuă să blocheze tragerea la răspundere a vinovaților.
