Ultima oră

Dunărea a ajuns la un nivel critic. Epave din Al Doilea Război Mondial au ieșit la suprafață

Seceta prelungită și temperaturile extreme au dus Dunărea la unele dintre cele mai scăzute niveluri înregistrate în ultimii ani. În mai multe zone din România și Serbia, apa s-a retras atât de mult încât au reapărut epave ale unor nave scufundate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar navigația pe fluviu este serios afectată.

Imagini surprinse în zona Corabia arată ambarcațiuni rămase captive în ape foarte mici, în timp ce pe malurile fluviului au apărut întinse bancuri de nisip. În Serbia, în apropiere de Novi Sad, zeci de bărci și nave plutesc printr-un strat gros de nămol, iar în unele sectoare circulația pe apă a devenit extrem de dificilă.

Epavele războiului ies din nou la lumină

Scăderea accentuată a nivelului Dunării a făcut ca în apropierea barajului Porțile de Fier II să reapară epavele unor nave germane scufundate în 1944, în timpul retragerii trupelor naziste. Unele dintre aceste epave reprezintă un risc pentru navigație, iar specialiștii avertizează că anumite nave ar putea conține încă muniție neexplodată.

Fenomenul nu este unul izolat. În mai multe sectoare ale Dunării, nivelul apei a coborât atât de mult încât au fost expuse sute de metri de bancuri de nisip, îngreunând transportul fluvial și blocând numeroase ambarcațiuni.

Transportul de mărfuri, afectat de nivelul scăzut al fluviului

Consecințele secetei se resimt și în economie. În Serbia, autoritățile au anunțat că importurile de combustibil transportate pe Dunăre au fost grav afectate, deoarece barjele și petrolierele pot naviga încărcate doar la 30-40% din capacitate.

Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a declarat că, în luna iulie, țara a reușit să importe doar aproximativ 25% din cantitatea de combustibil planificată pe această rută, din cauza nivelului foarte scăzut al apei.

Efectele secetei se extind în întreaga regiune

Pe lângă problemele de navigație, nivelul redus al Dunării afectează pescuitul, turismul și ecosistemele din zonele traversate de fluviu. Specialiștii pun fenomenul pe seama valurilor repetate de căldură și a secetei prelungite care au lovit sud-estul Europei în această vară, avertizând că astfel de episoade ar putea deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice.

Citește și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *