Este vorba despre o decizie a judecătorilor de la Curtea Constituțională prin care s-a înlocuit această sintagmă – „respectiv care au făcut parte din serviciile de informații” – din articolele de lege care fac referire la statutul judecătorilor și la statutul procurorilor, ceea ce înseamnă că pot face parte din conducerea instanțelor de judecată: judecătorii, tribunale, curți de apel, dar și la parchete, inclusiv foști ofițeri de informații din Serviciul Român de Informații și din Serviciu de Informații Externe.
Astfel, în următoarea perioadă, având în vedere această decizie a Curții Constituționale, care are și aplicabilitate imediată, pot face parte din conducerea instanțelor de judecată și a parchetelor persoane care au lucrat pentru SIE și SRI și care nu mai fac parte din sistem.
Se păstrează această interdicție cu privire la persoanele care au făcut parte din Securitatea comunistă.
Judecătorii au fost sesizați să ia o decizie în legătură cu discriminarea care a fost invocată în ceea ce privește aceste persoane care au făcut parte din serviciile secrete.
Vom vedea care vor fi primii ofițeri de informații care au făcut parte din serviciile secrete, care vor aplica și vor candida pentru funcții de conducere în tribunale, curți de apel și parchete.
Decizia CCR
Astfel, CCR „a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma «care au făcut parte din serviciile de informații» din cuprinsul dispozițiilor art.48 alin.(10) din Legea nr.303/2004, precum și din cuprinsul dispozițiilor art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) și ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, este constituțională în măsura în care vizează serviciile de informații anterioare anului 1990”.
Practic, prin decizia Curții, ofițerii de informații care au activat în serviciile secrete de după 1990 – SRI, SIE, SPP etc. – vor putea ocupa, de acum înainte, funcții în magistratură.
De asemenea, CCR a admis, în același context, „excepția de neconstituționalitate și a constatat că trimiterea din cuprinsul dispozițiilor art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor la art.48 alin.(10) din același act normativ este neconstituțională”.
Curtea Constituțională a luat decizia „în cadrul controlului de consituționalitate a posteriori”, cu unanimitate de voturi.
„În esență, Curtea a constatat că dispozițiile legale examinate sunt imprevizibile și discriminatorii. Deși obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art.48 alin.(10) și ale art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004, în temeiul art.142 alin.(1) din Constituţie, Curtea Constituțională s-a pronunțat şi a eliminat din fondul activ al legislaţiei și noile dispoziţii legale ale art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) și ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor ca fiind neconstituţionale, întrucât menţin soluţia legislativă neconstituţională”.
