Reformă doar pe hârtie
Într-un batalion de infanterie din județul Dolj, condițiile în care sunt instruiți soldații profesioniști sfidează orice standard de decență și umanitate. Mărturii tulburătoare descriu un mediu în care disciplina este confundată cu teroarea, iar formarea militară este substituită de abuzuri psihologice, epuizare fizică și tratamente degradante.
”Lagăr de exterminare sau școală de instrucție?”, întreabă retoric mama unei tinere SGP, revoltătă de condițiile în care sunt cazați soldații profesioniști în Dolj. Ceea ce ar trebui să fie un loc de formare, disciplină și respect a devenit pentru mulți SGP-iști o adevărată încercare de supraviețuire”, adaugă indignată femeia din Tg-Jiu.
”Mi-am trimis fetița acolo!”
”Ca să mă înțelegeți mai bine, mi-am trimis fetița la o astfel de școală!”, continuă mama. ”Sunt în stare de șoc” Nu credeam că mai există așa ceva. Unii abia mai rezistă, dar tac — pentru că le e frică. Frică să nu fie sancționați, frică să nu-și piardă locul, frică să nu fie arătați cu degetul că ‘nu fac față’. Dar până unde trebuie să ajungem? Până când vom mai închide ochii la abuzuri ascunse sub uniforma disciplinei?”, se întreabă târgujianca.
Băi insalubre, cazărmi degradate
Fotografiile din cazarma din Dolj arată băi mizere, spații improprii unui mediu cazon, lipsă de igienă și de respect față de demnitatea umană. Aceste imagini nu sunt doar dovezi vizuale, ci mărturii ale unui sistem care pare să fi uitat că soldatul nu este un număr într-un registru, ci un om care merită condiții decente, protecție și demnitate.
Tot mai puțini rezerviști
În ultimii zece ani, numărul rezerviștilor voluntari a scăzut semnificativ, iar vârsta medie a celor din sistem a crescut. În prezent, MApN are încheiate contracte cu aproximativ 4.700 de rezerviști voluntari – o cifră insuficientă pentru nevoile unei armate moderne. De aici și graba cu care se promovează noua lege, cu stimulente financiare și promisiuni de carieră. Dar ce fel de carieră oferă un sistem care nu respectă demnitatea umană?
„Armata nu înseamnă teroare. Armata ar trebui să însemne onoare, camaraderie, respect. Cei care poartă haina militară merită să fie pregătiți, nu distruși”, spune mama tinerei soldat.
În aceste condiții, autoritățile ar trebui să înceteze să mai vândă iluzii și să înceapă să verifice realitatea din cazărmi.
