DezvăluiriUltima oră

Hotelul plutitor al lui Iulian Popescu ”se scufundă”! MIPE cere înapoi aproape 800.000 de euro!

Un proiect european de peste două milioane de euro, un așa zis ”hotel plutitor” construit în Turcia, livrat "pe hârtie" înainte de termen, dar ajuns fizic în România abia în 2024, două suspiciuni de nereguli, un proces-verbal de constatare a creanțelor bugetare de aproape 4 milioane lei, și o firmă fondată de un lider politic local. Acesta este tabloul complet al unuia dintre cele mai controversate proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional, proiect derulat de Softtehnica SRL, societate fondată de Iulian Popescu, președintele PNL Târgu Jiu, fost candidat la Primăria Municipiului Târgu Jiu, și aflată în portofoliul grupului de firme controlate de acesta. În timp ce compania susține că a respectat toate obligațiile contractuale, Serviciul de Constatare Nereguli și Antifraudă din cadrul MIPE a documentat o serie de nereguli grave, culminând cu stabilirea unei creanțe bugetare de 3.954.249 lei (790.000 de euro), sumă pe care firma trebuie să o returneze.

Proiectul European… 

… derulat de Softtehnica SRL, firma fondată de Iulian Popescu, președintele PNL Târgu Jiu, a intrat în atenția Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene după ce autoritatea a constatat că hotelul plutitor, elementul central al investiției, nu a fost livrat în termenul impus de regulile de eligibilitate. Concluzia MIPE este fermă: „La data de 31.12.2023, bunul nu se afla recepționat și pus în funcțiune la locul de implementare, astfel că nu sunt întrunite condițiile prevăzute pentru eligibilitatea cheltuielilor.” Pe baza acestei constatări, ministerul a stabilit recuperarea sumei de 3.954.249 de lei, considerată neeligibilă.

În paralel cu analiza administrativă, Softtehnica a încercat să suspende efectele procesului-verbal MIPE, invocând paguba iminentă și cazul bine justificat. Curtea de Apel București a respins însă cererea de suspendare, apreciind că argumentele firmei nu sunt suficiente pentru a bloca executarea actului administrativ. Procesul privind anularea procesului-verbal MIPE continuă separat, cu termen stabilit pentru 19 februarie.

Livrarea formală, fără livrare reală 

În documentele depuse de Softtehnica, hotelul apare ca fiind recepționat la 21 decembrie 2023, în baza unui proces-verbal semnat în Turcia. Firma susține că livrarea juridică a avut loc la acea dată, iar transportul ulterior nu afectează eligibilitatea cheltuielilor. MIPE respinge categoric această interpretare. În întâmpinarea depusă la instanță, ministerul precizează că „livrarea nu poate fi redusă la un act formal, ci presupune transferul efectiv al bunului„, iar în acest caz „bunul nu se afla în România la termenul-limită, ceea ce face imposibilă considerarea cheltuielilor ca eligibile„.

Aceasta este linia de forță a întregii analize MIPE: hotelul nu era în România la 31 decembrie 2023. Mai exact, nu era recepționat la locul de implementare, nu era pus în funcțiune și nu exista fizic în țară. Prin urmare, livrarea nu a avut loc.

Ministerul subliniază că procesul-verbal semnat în Turcia nu poate substitui livrarea reală. „Un proces-verbal semnat între părți într-un șantier naval din Turcia nu poate produce efectele unei livrări în sensul regulilor de eligibilitate„, arată MIPE, care insistă că livrarea trebuie să fie verificabilă, nu doar declarată.

Termenul-limită nu poate fi ocolit 

Instrucțiunea 206/2023 prevede că avansurile acordate trebuie justificate prin bunuri livrate până la 31 decembrie 2023. Softtehnica invocă prelungirea termenului de implementare până în 2025, însă MIPE clarifică în mod explicit că „termenul de implementare nu modifică regulile privind eligibilitatea cheltuielilor„. Ministerul explică faptul că există o diferență fundamentală între implementare și eligibilitate, iar beneficiarul „confundă două etape distincte ale proiectului„.

În întâmpinare, MIPE formulează una dintre cele mai importante concluzii ale sale: „Prelungirea termenului de implementare nu acoperă nerespectarea termenului-limită pentru justificarea avansurilor. Eligibilitatea cheltuielilor este condiționată de livrare până la 31.12.2023, iar această condiție nu a fost îndeplinită.”

Această frază demontează întreaga apărare a Softtehnica.

Transportul întârziat confirmă nelivrarea 

Hotelul a fost transportat în România abia în primele luni ale anului 2024. Softtehnica invocă distanța, condițiile meteo și specificul navei. MIPE respinge aceste justificări și arată că „planificarea deficitară a beneficiarului nu poate fi transferată asupra bugetului public„. Ministerul consideră că beneficiarul avea obligația să se asigure că livrarea este realizată în termen, iar faptul că transportul era dificil în decembrie nu reprezintă o scuză.

În analiza MIPE, transportul întârziat nu este o circumstanță atenuantă, ci o dovadă suplimentară a nelivrării. „Faptul că bunul a ajuns în România în 2024 confirmă că livrarea nu a avut loc în termenul impus de regulile de eligibilitate„, notează ministerul.

Cererea de plată depusă înainte de livrare 

Un alt element reținut de MIPE este depunerea cererii de plată pentru tranșa a treia înainte ca hotelul să ajungă în România. Ministerul consideră că această cerere a fost formulată nelegal, deoarece „nu exista nicio dovadă a livrării efective la momentul depunerii cererii„. Procesul-verbal semnat în Turcia nu este suficient pentru a justifica o cerere de plată în lipsa bunului fizic.

MIPE subliniază că această practică contravine regulilor de finanțare și reprezintă o neregulă gravă. În întâmpinare, ministerul notează că „beneficiarul a solicitat rambursarea unor cheltuieli în absența livrării reale, ceea ce afectează legalitatea cererii de plată„.

Documentele Softtehnica nu dovedesc livrarea hotelului 

În analiza documentelor prezentate de Softtehnica, MIPE arată că acestea nu dovedesc livrarea efectivă. Procesul-verbal de recepție, erata, documentele de înmatriculare și raportul de inspecție sunt considerate insuficiente. Ministerul explică faptul că „documentele formale nu pot substitui livrarea efectivă, iar bunul trebuie să fie prezent fizic la locul de implementare„.

Această poziție este exprimată în termeni direcți: „Beneficiarul a creat aparența unei livrări prin documente semnate în Turcia, în timp ce bunul se afla încă în afara teritoriului României.”

Neregula majoră și consecințele financiare 

Procesul-verbal final al Serviciului de Constatare Nereguli și Antifraudă din cadrul MIPE stabilește că, cheltuielile aferente achiziției hotelului sunt neeligibile. Ministerul consideră că beneficiarul nu a respectat termenul-limită de livrare și că documentele prezentate nu dovedesc livrarea efectivă. În consecință, MIPE stabilește recuperarea sumei de 3.954.249,53 lei.

În întâmpinare, ministerul formulează concluzia care rezumă întreaga situație: „În lipsa livrării efective până la 31.12.2023, cheltuielile aferente achiziției hotelului sunt neeligibile, iar suma rambursată trebuie recuperată integral.”

Aceasta este una dintre cele mai mari creanțe stabilite în ultimii ani în cadrul Programului Operațional Regional.

Impactul asupra Softtehnica și implicațiile administrative 

Softtehnica susține că sancțiunea ar duce la insolvență și ar paraliza activitatea firmei. MIPE consideră însă că responsabilitatea pentru nerespectarea termenului aparține exclusiv beneficiarului. Ministerul arată că regulile de eligibilitate sunt clare și că beneficiarul avea obligația să se asigure că livrarea este realizată în termen.

Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a procesului-verbal MIPE, apreciind că Softtehnica nu a demonstrat existența unui caz bine justificat și nici a unei pagube iminente în sensul legii contenciosului administrativ. Procesul privind anularea actului administrativ continuă separat, cu termen stabilit pentru 19 februarie, dată la care instanța va analiza fondul cauzei.

Practic, decizia Curții de Apel București întărește poziția MIPE și confirmă că sancțiunea este fundamentată pe o neregulă reală, nu pe o interpretare formală. Instanța respinge cererea de suspendare tocmai pentru că argumentele Softtehnica sunt contradictorii, insuficiente și neconvingătoare în raport cu realitatea fizică a bunului și cu regulile de eligibilitate aplicabile.

Un caz emblematic pentru vulnerabilitățile fondurilor europene 

Cazul Softehnica SRL devine un exemplu despre cum pot deraia proiectele europene atunci când documentele nu reflectă realitatea, când termenele sunt tratate superficial și când livrarea formală este folosită pentru a acoperi întârzieri evidente. Procesul-verbal al MIPE scoate la lumină o implementare defectuoasă, iar sancțiunea de aproape patru milioane de lei arată gravitatea neregulilor constatate.

Indiferent de soluția instanței, proiectul hotelului plutitor rămâne un caz emblematic pentru vulnerabilitățile din gestionarea fondurilor europene. Softtehnica SRL, firma fondată de liderul PNL Târgu Jiu, Iulian Popescu, și aflată în portofoliul grupului de firme controlate de acesta, se află în centrul unui scandal care ridică întrebări legitime despre responsabilitate, transparență și modul în care sunt administrate investițiile cu fonduri europene.

În final, trebuie spus că, valoarea totală a plăților către Softtehnica SRL a fost de 4.135.027 de lei, din care 3.514.773 de lei din fonduri externe nerambursabile și 620.254 de lei din cofinanțare de la bugetul statului.

DREPT LA REPLICĂ

Citește și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *