Înalta Curte de Casație și Justiție a câștigat definitiv procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata restanțelor salariale ale magistraților, în valoare de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro. Instanța supremă a respins recursul formulat de cele două instituții, menținând decizia Curții de Apel București.
Guvernul trebuie să asigure banii pentru plata restanțelor
Decizia definitivă a fost pronunțată joi, 15 octombrie, după ce Înalta Curte amânase de șapte ori soluționarea dosarului. Prin hotărârea menținută, Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul.
Instanța de fond stabilise că obligațiile trebuie executate în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. De asemenea, a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Cum au apărut restanțele de miliarde de lei
Sumele provin din drepturi salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, cu aplicare retroactivă începând din 2018.
Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a susținut în acțiunea depusă împotriva Guvernului că neplata acestor drepturi afectează drepturile magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de mai mulți ani.
Guvernul a contestat obligația de a asigura fondurile prin alocări bugetare suplimentare și a susținut că stabilirea și rectificarea bugetului țin de atribuțiile puterii executive și legislative.
Miza litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei, sumă prevăzută în bugetul pe 2026 pentru plata acestor restanțe salariale.
