România ar putea pierde până la 100 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cazul în care anumite capacități de producere a energiei electrice pe bază de cărbune nu vor fi retrase din exploatare conform angajamentelor asumate.
Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că situația este legată de obligațiile privind decarbonizarea sectorului energetic, dar și de întârzierile în realizarea unor proiecte care ar fi trebuit să înlocuiască centralele pe cărbune.
Centralele de la Turceni și Craiova, în centrul problemei
Printre capacitățile vizate se află grupuri energetice pe lignit de la Turceni și Craiova. Acestea ar fi trebuit să fie retrase din exploatare potrivit calendarului stabilit în cadrul PNRR.
Problema este că România nu dispune în acest moment de toate capacitățile alternative care ar fi trebuit să preia producția de energie și, în anumite situații, furnizarea agentului termic.
Ilie Bolojan a arătat că autoritățile sunt nevoite să găsească un echilibru între respectarea angajamentelor europene și necesitatea de a asigura securitatea energetică.
„Vom pierde nişte bani pe două componente. Pe de o parte, pentru jaloanele care nu au fost îndeplinite, pentru reformele care nu au fost făcute, cea mai importantă este legea salarizării. Dar, suntem în situaţia în care, de exemplu, vom pierde bani, nu sume atât de mari, mult mai mici, pe zona de decarbonizare, pentru că ne-am angajat să închidem o anumită capacitate a centralelor pe cărbune, să o reducem”, a declarat premierul interimar.
România a primit bani pentru reducerea utilizării cărbunelui
Planul de decarbonizare prevăzut în PNRR presupune reducerea treptată a capacităților de producție pe bază de cărbune și înlocuirea acestora cu tehnologii mai puțin poluante.
Pentru realizarea tranziției energetice au fost prevăzute investiții în noi capacități de producție, inclusiv centrale pe gaze și proiecte bazate pe surse regenerabile.
O parte dintre aceste proiecte au înregistrat însă întârzieri, ceea ce complică retragerea rapidă a grupurilor energetice pe lignit.
În cazul Craiovei există și o problemă suplimentară. Termocentrala asigură atât producție de energie electrică, cât și agent termic pentru sistemul centralizat de încălzire al municipiului.
„Craiova ar rămâne fără căldură”
Ilie Bolojan a explicat că închiderea imediată a unor capacități fără existența unei alternative funcționale poate avea consecințe directe asupra populației.
„Am ratat proiectele timp de cinci ani de zile şi suntem în situaţia în care astăzi nu putem să închidem anumite centrale, pentru că, de exemplu, Craiova ar rămâne fără căldură în iarna următoare”, a afirmat premierul interimar.
În aceste condiții, menținerea temporară în funcțiune a unor grupuri pe cărbune devine necesară pentru continuitatea furnizării energiei și agentului termic.
Decizia vine însă cu un cost potențial pentru România, deoarece neîndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR poate determina aplicarea unor corecții financiare.
Pierderi și din alte componente ale PNRR
Problemele legate de centralele pe cărbune nu reprezintă singura situație în care România riscă să piardă avantaje financiare europene.
Premierul interimar a vorbit și despre proiectele care nu au fost finalizate la timp și care au trebuit transferate de la componenta de granturi către cea de împrumuturi.
„De exemplu, avem componente pe autostrăzi care au fost mutate de pe grant pe împrumut, tocmai pentru că aveam o probabilitate mare că nu vor fi finalizate şi atunci aici vom pierde sume din împrumuturi”, a precizat Bolojan.
Potrivit acestuia, diferența este importantă deoarece împrumuturile disponibile prin mecanismele europene beneficiază de costuri de finanțare mai reduse decât cele pe care România le poate obține direct de pe piețele financiare.
„Diferenţa este că erau împrumuturi cu o dobândă mică de 3% şi noi trebuie să ne împrumutăm la dobânzi duble din piaţă”, a mai declarat premierul.
Situația centralelor pe lignit evidențiază dificultățile tranziției energetice din România.
Pe de o parte, statul trebuie să respecte angajamentele privind reducerea producției de energie pe bază de cărbune și să implementeze investițiile prevăzute în cadrul PNRR.
Pe de altă parte, retragerea unor capacități înainte ca alternativele să fie finalizate poate pune presiune asupra sistemului energetic și, în cazul centralelor care furnizează agent termic, asupra sistemelor de încălzire centralizată.
În cazul grupurilor energetice de la Turceni și Craiova, autoritățile au optat pentru menținerea temporară a unor capacități, asumându-și riscul unor consecințe financiare în raport cu angajamentele europene.
Bolojan estimează că impactul financiar asociat componentei de decarbonizare ar putea ajunge la aproximativ 100 de milioane de euro.
În același timp, Guvernul trebuie să găsească soluții pentru finalizarea proiectelor care pot înlocui producția pe cărbune, astfel încât România să poată reduce dependența de aceste capacități fără a afecta siguranța alimentării cu energie și încălzirea populației.
