Semnale tot mai puternice din regiune indică o posibilă schimbare de direcție în sectorul energetic, într-un moment în care România încă își caută echilibrul între tranziția verde și nevoia de energie accesibilă. În timp ce unele state vecine revin la producția pe bază de cărbune, mizând pe costuri mai reduse și siguranță în alimentare, planurile interne de modernizare bat pasul pe loc. În acest context, fostul manager al Complexul Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, susține că România riscă să piardă avantajul competitiv, în condițiile în care investițiile în grupuri pe gaze nu au fost realizate, deși erau prevăzute în strategia oficială.
Fostul șef al Complexului Energetic Oltenia a declarat că Serbia manifestă un interes tot mai mare pentru cărbunele din România, pe fondul repunerii în funcțiune a unor capacități energetice pe bază de lignit. „Acum două – trei săptămâni am primit semnale din toate părțile de la sârbi că sunt extrem de interesați de cărbunele românesc pentru că pun în funcțiune grupuri pe cărbune. Dacă o să avem de jur împrejur energie ieftină, cine se va mai încurca cu gazul care oricum era mult mai scump”, a declarat Ciurel.
Afirmațiile sale vin în contradicție cu direcția asumată oficial de România în ultimii ani, care prevede reducerea treptată a producției de energie pe bază de cărbune și înlocuirea acesteia cu capacități mai puțin poluante, în special pe gaze naturale și surse regenerabile. Cu toate acestea, în cadrul Planului de Restructurare al Complexului Energetic Oltenia erau incluse investiții în noi grupuri pe gaze, menite să asigure tranziția către un mix energetic mai curat. Până în prezent însă, aceste proiecte nu au fost duse la capăt, iar întârzierile ridică semne de întrebare în ceea ce privește sustenabilitatea strategiei asumate. În opinia lui Ciurel, problema nu este doar una de mediu, ci și de competitivitate economică. Acesta susține că energia produsă pe gaze are un cost mai ridicat decât cea generată pe bază de cărbune, ceea ce ar putea pune România într-o poziție dificilă într-o regiune unde unele state aleg soluții mai ieftine, chiar dacă mai poluante. Pe fondul acestor evoluții, interesul manifestat de Serbia pentru cărbunele românesc ar putea deschide oportunități de export, dar și o dezbatere mai amplă despre direcția în care se îndreaptă sectorul energetic național. Într-un context marcat de volatilitate și presiuni economice, deciziile luate în prezent ar putea avea efecte pe termen lung asupra securității energetice și a prețurilor suportate de consumatori.
