Pe surse, CCR a respins proiectul pentru un singur punct. Cel prin care pacienții oncologici ar fi putut să retragă 100% din bani. Curtea a admis sesizarea pentru că s-ar fi creat o discriminare între pacienți.
Judecătorii Curții Constituționale s-au pronunțat marți, 25 noiembrie, asupra celor două sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care contestau constituționalitatea proiectului.
Decizia CCR blochează, cel puțin temporar, una dintre cele mai importante reforme asumate de România în procesul de aderare la OCDE.
Legea, adoptată de Camera Deputaților pe 16 octombrie și elaborată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), urma să stabilească regulile finale privind retragerea banilor acumulați în conturile de pensii private – reformă care, potrivit angajamentelor României, trebuia adoptată încă din 2011, la trei ani după înființarea sistemului de pensii private.
Decizia CCR vine după două amânări succesive ale dezbaterii sesizărilor, inițial programată pentru 5 noiembrie, apoi reprogramată pe 12 și și ulterior pe 25 noiembrie.
Ce prevedea legea respinsă de CCR
În forma adoptată de Parlament, proiectul stabilea că:
- românii pot retrage maximum 30% dintr-o dată din Pilonul II la ieșirea la pensie (față de 25% în varianta inițială);
- plata restului economiilor urma să fie eșalonată pe minimum 8 ani (față de 10 ani anterior);
- persoanele cu fonduri foarte mici puteau retrage integral banii;
- bolnavii de cancer ar fi avut dreptul să își retragă 100% din activul acumulat, indiferent de moment.
În prezent, în lipsa unei legi definitive, banii din Pilonul II pot fi retrași integral sau în maximum 60 de rate (5 ani), în baza normelor tranzitorii.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis marți obiecția de neconstituționalitate privind legea referitoare la plata pensiilor private din Pilonul II și III. Judecătorii au conexat cele două sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de AUR, hotărând că actul normativ nu respectă exigențele constituționale în forma adoptată de Parlament.
Ce prevedea legea contestată
Proiectul, adoptat la jumătatea lunii octombrie, stabilea că persoanele care solicită retragerea banilor acumulați în Pilonul II – administrat privat și obligatoriu – vor primi inițial doar 30% din sumă, restul urmând să fie plătit eșalonat pe opt ani.
Prin excepție, bolnavii diagnosticați cu afecțiuni oncologice ar fi putut primi întreaga sumă într-o singură tranșă. Tot plată unică ar fi fost acordată și persoanelor cu un fond acumulat mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare.
Ce a reclamat ÎCCJ
Judecătorii Înaltei Curți au stabilit, în unanimitate, că legea prezintă probleme majore care încalcă principiile fundamentale ale elaborării actelor normative.
Potrivit acestora, actul legislativ nu îndeplinește criteriile de:
- claritate,
- precizie,
- previzibilitate,
- accesibilitate,
- și nu respectă legalitatea și proporționalitatea în reglementarea contravențiilor și infracțiunilor prevăzute în text.
Magistrații au subliniat că cetățenii au dreptul la o lege clară privind plata pensiilor și că este în interesul societății ca CCR să intervină înainte de promulgare, pentru a evita efecte majore și potențial injuste.
Poziția AUR
Și AUR a sesizat Curtea Constituțională, acuzând Guvernul condus de Ilie Bolojan că „fură pensiile românilor din Pilonul II și III”. Formațiunea susține că prevederea privind plata eșalonată favorizează administratorii fondurilor, care ar obține comisioane mai mari, dar și statul român, aflat în dificultate financiară.
„În forma actuală a proiectului legislativ, adevărații beneficiari sunt administratorii fondurilor și statul, nu contribuabilii”, a transmis partidul într-un comunicat de presă.
Ce urmează
Decizia CCR determină retrimiterea legii în Parlament pentru reexaminare. Legislativul va trebui să corecteze problemele semnalate de judecători și să aducă textul în acord cu exigențele constituționale, înainte ca actul normativ să poată fi promulgat de președintele României.
