Sesizarea a fost depusă de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care susține că Executivul și-a depășit atribuțiile constituționale atunci când a adoptat ordonanța, întrucât Guvernul fusese deja demis prin moțiune de cenzură și putea gestiona doar problemele curente ale administrației.
De ce a fost contestată Ordonanța SAFE
În argumentele transmise Curții Constituționale, Sorin Grindeanu invocă existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Potrivit sesizării, emiterea ordonanței într-o perioadă în care Executivul avea atribuții limitate ar reprezenta o încălcare a prevederilor Constituției.
Liderul social-democrat mai susține că forma finală a actului normativ ar fi fost modificată chiar în ziua în care Parlamentul dezbătea moțiunea de cenzură, fiind introduse 12 articole noi față de varianta inițială.
Două amânări înaintea unei decizii
Dosarul privind Ordonanța SAFE a ajuns de mai multe ori pe masa Curții Constituționale, însă până acum judecătorii au decis amânarea pronunțării. Prima amânare a avut loc pe 10 iunie, iar cea de-a doua pe 18 iunie.
Noul termen este așteptat cu interes atât de reprezentanții partidelor politice, cât și de specialiștii în drept constituțional, având în vedere că hotărârea ar putea clarifica limitele în care un Guvern demis poate adopta ordonanțe de urgență.
O decizie cu implicații instituționale
Dincolo de situația concretă a Ordonanței SAFE, verdictul CCR este important și prin efectele pe care le poate avea asupra raporturilor dintre Guvern și Parlament. Judecătorii constituționali urmează să stabilească dacă Executivul a acționat în limitele competențelor prevăzute de Constituție sau dacă a existat un conflict juridic între cele două autorități.
Hotărârea Curții este așteptată să clarifice un subiect care a generat controverse în spațiul politic în ultimele săptămâni și care ar putea constitui un reper pentru situații similare în viitor.
