
Potrivit datelor comunicate de Ministerul Educației și Cercetării, la test s-au prezentat 6.684 de candidați din cei 6.841 înscriși, ceea ce reprezintă o prezență de 97,7%. Dintre aceștia, 69,05% au promovat, iar media notelor a fost de 6,45.
Pentru a trece de această etapă, candidații trebuiau să obțină cel puțin nota 6. Rezultatele nu sunt definitive, fiind posibilă depunerea contestațiilor în termen de 24 de ore de la comunicarea notelor.
Pleonasme și paronime, printre întrebările de limba română
Testul a fost alcătuit din 20 de întrebări, împărțite în trei categorii: șapte itemi de raționament verbal, șapte de raționament numeric și șase de raționament logic. Fiecare întrebare a avut patru variante de răspuns, dintre care una singură era corectă, iar punctajul acordat a fost de 0,50 de puncte pentru fiecare răspuns corect.
Subiectele au pornit de la situații fictive din mediul școlar, fără a necesita cunoștințe de legislație, management sau didactică.
La limba română, candidații au trebuit să identifice exprimări greșite, inclusiv pleonasme întâlnite frecvent în vorbirea curentă. Printre variante s-au numărat formulări precum „au colaborat împreună”, „a anticipat dinainte” și „a avansat înainte”.
Un alt exercițiu a vizat folosirea corectă a paronimelor, adică a cuvintelor cu formă asemănătoare, dar cu sens diferit. Candidații au trebuit să distingă între termeni precum „familiar” și „familial”, respectiv „complementară” și „complimentară”.
Alte întrebări au verificat capacitatea de a interpreta corect regulamente și proceduri. Unul dintre scenarii descria închirierea unei săli de sport, în condițiile în care cererile trebuiau depuse cu cel puțin zece zile lucrătoare înainte, iar asociațiile sportive afiliate unei federații aveau prioritate.
Un alt exercițiu a prezentat situația unui director care trebuia să găsească un înlocuitor pentru un profesor de fizică absent. Procedura prevedea o ordine clară a suplinirii, începând cu un cadru didactic de aceeași specialitate, urmat de unul din aceeași arie curriculară și, ulterior, de diriginte.
Procente, bugete și calcule matematice
Partea numerică a inclus probleme care puteau fi rezolvate prin calcule simple, dar care necesitau atenție la formularea cerințelor.
Într-unul dintre exerciții, candidații au trebuit să calculeze creșterea în puncte procentuale a ponderii elevilor care au obținut cel puțin nota 5 la Evaluarea Națională. Într-o școală, numărul acestora a crescut de la 180 din 240 de elevi la 200 din 250. Procentul a urcat de la 75% la 80%, ceea ce înseamnă o creștere de cinci puncte procentuale.
O altă problemă a pornit de la un liceu în care fetele reprezentau 60% dintre elevi. Dintre acestea, 10% făceau parte dintr-un club sportiv, în timp ce proporția băieților înscriși era de 45%. Deși fetele erau majoritare în liceu, ele reprezentau doar 25% dintre membrii clubului.
Candidații au mai avut de rezolvat exerciții privind repartizarea unui buget de 12.000 de lei, calcularea reducerii numărului de corigențe și identificarea clasei cu cea mai mare medie a absențelor nemotivate pe elev.
Testul a inclus și un șir numeric, 3, 5, 9, 17, 33, pentru care trebuia identificat următorul termen. Răspunsul corect era 65, fiecare număr fiind obținut prin dublarea celui anterior și scăderea unei unități.
Un alt exercițiu a presupus calcularea timpului necesar pentru corectarea a 162 de lucrări de către doi profesori, care lucrau în ritmuri diferite și începeau activitatea la ore distincte. Conform datelor problemei, lucrările erau terminate la ora 14:00.
Probleme de logică inspirate din activitatea școlară
Ultima parte a testului a fost dedicată raționamentelor logice, inclusiv unor exerciții bazate pe reguli care trebuiau urmărite până la obținerea unei concluzii.
Unul dintre scenarii stabilea că proiectele finanțate de consiliul local au un coordonator desemnat de director și că proiectele cu un asemenea coordonator își prezintă raportul în consiliul profesoral. Candidații trebuiau să deducă ce se poate concluziona dacă raportul unui proiect nu fusese prezentat.
Alte întrebări au vizat identificarea unui raționament valid și rezolvarea unor probleme de organizare.
Într-un exercițiu, cinci profesori de discipline diferite trebuiau repartizați pentru serviciul pe școală, de luni până vineri, pe baza mai multor indicii. Candidații trebuiau să stabilească cine era de serviciu joi.
Un alt scenariu presupunea formarea unei comisii de trei membri dintr-un grup de șase profesori, cu respectarea simultană a cinci condiții. Cerința era identificarea profesorului care apărea în toate combinațiile valide.
Mai puțini candidați promovați decât posturi disponibile
Rezultatele testului ridică semne de întrebare privind ocuparea funcțiilor de conducere în școli. După eliminarea celor 2.069 de candidați, au rămas 4.615 profesori pentru aproximativ 7.645 de posturi disponibile, potrivit cifrelor prezentate pentru această etapă a concursului, fără județul Buzău, unde procedura a fost suspendată printr-o hotărâre judecătorească.
Chiar dacă toți candidații rămași ar obține ulterior un post, ar exista peste 3.000 de funcții care nu ar putea fi ocupate prin această sesiune de concurs.
Problemele de recrutare existau și înaintea testului. În 16 județe, numărul opțiunilor exprimate de candidați era mai mic decât cel al posturilor disponibile. Printre județele cu cele mai reduse raporturi între opțiuni și posturi se numărau Harghita, Covasna, Tulcea, Giurgiu, Caraș-Severin și Timiș.
Ce urmează în concursul pentru directorii de școli
Candidații care au promovat testul-grilă vor susține proba scrisă pe 20 octombrie. În perioada 21 octombrie – 4 noiembrie vor fi evaluate planurile manageriale și planurile de acțiune, iar interviurile sunt programate între 12 și 27 noiembrie.
Rezultatele finale ale concursului sunt programate pentru 9 decembrie 2026.
Testul-grilă a reprezentat o etapă eliminatorie. Deși nota obținută nu intră în media finală, promovarea probei este obligatorie pentru continuarea procedurii de selecție a viitorilor directori și directori adjuncți.




