
Trei cruci care ar fi fost ridicate spre pomenirea unor victime ale ciumei, cel mai probabil în perioada secolelor XVIII-XIX, două din lemn de stejar și una din calcar, au fost descoperite într-o pădure din comuna Colți și ar putea fi incluse într-un traseu turistic mai larg, zonei fiindu-i atribuite puncte de atracții importante din județul Buzău.
La limita comunelor Colți și Bozioru, într-o pădure deasă de foioase, trei cruci au fascinat în ultimii ani localnicii, de ele legându-se o filă dramatică din istorie, perioada ciumei. Recent, unul dintre săteni a redescoperit locul în care în jurul anilor 1900 ar fi trăit în izolare câțiva bolnavi care s-ar fi autoexilat de comunități. Pe una dintre cruci sunt însemnate 12 nume.’
„Constantin, Elena, Radu, Maria, Alecsandra. Scrie aici anul 1900. Este o cruce cu două fețe. Pe o parte cinci persoane și pe partea din spate, Mihaiu, Ana, Gheorghe, Lina, Ileanca, Ioana și Ana, șapte pe partea acestea. Mai sunt două cruci din lemn de stejar. Prima dată le-am văzut prin 2001 când am trecut pe aici dinspre Muscel spre Aluniș, am aflat din poveștile oamenilor. Îmi spuneau de ‘Crucea Ciumaților’, că așa se spune aici. Am întrebat bătrânii, îmi povesteau că aici undeva au locuit o perioadă cei bolnavi de ciumă. După anul de pe cruce, ar fi vorba de Ciuma lui Caragea. Spuneau că aici erau autoexilați sau exilați cei bolnavi de ciumă din satele învecinate, și stăteau în bordeie săpate jumătate în pământ. Veneau rudele și le lăsau mâncare pe drum, ieșeau de acolo și își luau mâncarea. Înțeleg că le puneau mâncarea într-un par să nu intre în contact. Crucile cred că sunt spre pomenirea celor care au decedat, în general se puneau la răscruci de drum dar aici este un drum de culme. Este o cruce din calcar iar crucile de stejar erau mult mai înalte, cred că aveau doi metri. Le-am mai căutat acum vreo 3-4 luni și am dat de ele recent”, a precizat, pentru AGERPRES, locuitorul comunei Colți, Ciprian Ionuț Chiriac.