O instituție în stare de asediu
”Cer secretarilor de stat ai PSD și prefecților PSD să-și prezinte demisiile, în perioada următoare, astfel încât atunci când vom avem moțiune să avem lucrurile cât se poate de clare, fără a mai exista discuții cum că, să spunem unii sunt în continuare în arcul guvernamental. Deci, apelul meu către secretarii de stat propuși de PSD și, într-un termen rezonabil, astfel încât nu dea totuși peste cap lucrurile în administrație, prefecții propuși de PSD să-și prezinte demisiile din funcțiile respective. Eu îmi doresc ca atunci când avem moțiunea depusă, și asta se va întâmpla în zilele următoare, toți acești reprezentanți ai noștri să fie cu demisiile scrise”, a declarat tranșant liderul PSD, Sorin Grindeanu.
Dincolo de jocurile de culise de la București și de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, pentru Gorj, acest ordin reprezintă finalul unei epoci de o incompetență crasă la cel mai înalt nivel al administrației.
Concret, mandatul lui Șerban Predescu a început sub auspiciile unui gest fără precedent în istoria recentă a județului Gorj. Imediat după instalare, în loc să deschidă ușile unei instituții care ar trebui să fie garantul legalității, Predescu a ales să le trântească în fața presei. Pretextul? Un incident minor pe holurile Prefecturii, unde șeful Serviciului Juridic, Liviu Diaconescu – devenit ulterior eminența cenușie și brațul înarmat al tuturor controverselor văzute și auzite – s-a dat în spectacol în fața camerelor de filmat ale jurnaliștilor afalți la ”vânătoare” (sic!) de subiecte taman când un consilier local de la Bumbești Jiu îl gratula pe Diaconescu cu niște metafore. Reacția prefectului a fost simptomatică pentru întregul său stil de conducere, iar restricționarea accesului jurnaliștilor a fost un semnal clar că sub mandatul său, Prefectura Gorj va deveni o cetate închisă, unde deciziile se iau departe de ochii curioși ai publicului și ai funcționarilor, chiar dacă îi vizează în mod direct. Circulă o glumă potrivit căreia dacă Manole o zidea pe Ana într-un zid al Prefecturii Gorj, Alecsandri n-ar mai fi scris celebra baladă populară pentru că n-ar fi sesizat nimeni ”lucrarea”.
Această opacitate a servit drept paravan pentru o nepăsare criminală față de siguranța funcționarilor și a cetățenilor. Deși clădirea Prefecturii Gorj a fost grav afectată de seismele din februarie 2023, fiind oficial încadrată în risc seismic, Predescu a eșuat lamentabil în tentativa de a evacua instituția. Timp de peste un an, s-a complăcut într-un joc de-a ”avem promisiuni”, după cum declara cu emfază în primele luni de mandat, în timp ce funcționarii lucrează sub amenințarea tavanelor și pereților crăpați. Realitatea din spatele acestui blocaj este însă mult mai cinică. Există voci care indică faptul că tentativele de a închiria spații noi nu s-au împotmolit în hățișul birocratic pur românesc, ci în ”cumetrii” la fel de românești. Afacerea închirierii unor hoteluri din Târgu Jiu a căzut abia atunci când legăturile subterane dintre un anumit șef de serviciu în IPJ Gorj, cu legături de rubedenie la vârful SIPI Gorj și cabinetul prefectului au devenit prea evidente pentru a fi ignorate. În locul unei soluții de siguranță publică, Prefectura lui Predescu a căutat o oportunitate de business pentru apropiați, iar când ”combinația” a eșuat, funcționarii au fost lăsați să se roage la Cel de sus ca pământul să nu se mai miște.
De la poluarea din Pleșa la dictatura împotriva secretarilor primăriilor
În județ, Șerban Predescu a afișat o aroganță dublată de o incapacitate cronică de a proteja comunitățile de abuzurile marilor afaceriști. Cazul satului Pleșa rămâne o pată de neșters pe obrazul acestui mandat. În timp ce localnicii se asfixiau în praf și erau terorizați de zgomotul camioanelor de mare tonaj care transportau granit, prefectul Predescu mima empatia. Adevărul a ieșit la iveală abia când s-a aflat că în vizitele sale ”de lucru” în zonă, în vara anului trecut, acesta era escortat chiar de patronii exploatărilor, oameni de afaceri cu legături ombilicale în PSD. În loc să fie garantul ordinii și al respectării normelor de mediu, prefectul s-a transformat în agent de PR pentru interesele de partid, lăsând o întreagă localitate la cheremul poluării, în timp ce el se poza ”implicat” pe marginea drumului distrus. Doar protestul oamenilor l-a trezit din letargie și a organizat o întâlnire la Prefectura Gorj cu instituțiile de mediu unde s-au găsit soluții pentru rezolvarea problemelor ridicate de locuitorii din Pleșa. Acestea au rămas pe hârtie, pentru a fi consemnate în analele instituției.
Deriva juridică a Prefecturii sub patronajul lui Predescu a atins cote de un absurd colosal în relația cu autoritățile locale, în contextul în care instituția care ar trebui să vegheze la legalitatea actelor administrative a ajuns să fie ciuca bătăilor în instanță. Scandalul stânei de la Baia de Fier, unde cheltuieli vădit ilegale au fost avizate cu o lejeritate suspectă de Prefectură, arată un sistem de control de legalitate ”la comandă” sau ”la trecerea timpului”. A fost nevoie de presiunea unui consilier local pentru ca Prefectura să-și recunoască ”greșeala” și să atace propriile decizii.
Mai grav este însă regimul de teroare instituit asupra secretarilor generali din județ, pentru că a existat și așa ceva! Amenințarea acestora cu cercetări disciplinare pentru simplul fapt că doreau să reducă tarifele la gunoi, așa cum s-a întâmplat la Crasna, o măsură în favoarea cetățeanului, dar în detrimentul operatorilor agreați, a provocat o revoltă fără precedent. Sesizarea Corpului Profesional al Secretarilor Generali și a SCOR a evidențiat, deși nu mai era nevoie, un prefect care nu cunoaște limitele legii și semnează ”ca primarul” tot ce-i vâră…la mapă Liviu Diaconescu, așa cum am menționat, eminența mult prea cenușie de la juridic, folosind instituția ca pe o bâtă politică pentru a proteja monopoluri și pentru a pedepsi orice tentativă de autonomie locală.
Mandatul lui Șerban Predescu se încheie…
… așa cum a început: sub semnul conflictului și al lipsei de viziune. Dezvăluirile fostului subprefect Iani Gârbaciu despre atmosfera toxică din instituție, despre amenințările cu procese și despre marginalizarea oricărei voci care nu se supunea orbește, confirmă imaginea unui lider mic, înconjurat de niște obsecvioși de la partid. Reorganizarea instituției, prezentată ca o măsură de eficiență, s-a dovedit a fi, în fapt, o epurare mascată, prin care oameni cu experiență au fost mutați fără pic de logică doar pentru a face loc docililor, după cum a explicat Gârbaciu într-o conferință de presă. Plecarea lui Predescu, cerută acum de propriul partid, nu este un act de onoare așa cum s-ar putea crede sau cum o să vrea să lase impresia demisionarul, ci o evacuare necesară a unei imposturi administrative care a costat destul județul Gorj în ultimele 14 luni. În urma sa rămâne doar o instituție care va avea nevoie de timp pentru a-și recupera prestigiul pierdut în acest an de marasm și, cel mai probabil, numele Predescu va fi rostit în contextul oricărei discuții despre cine a fost cel mai slab prefect al ultimelor trei decenii și jumătate.
