„La nivelul Romsilva au fost depășite limitele bugetare pentru cheltuielile de natură salarială, prevăzute în bugetele aprobate pentru anii 2021 și 2023. În perioada auditată au fost efectuate plăți necuvenite în valoare de 216.569 mii lei, reprezentând drepturi salariale acordate tuturor angajaților, cu titlu de „alte premii decât cele ocazionale”, fără o fundamentare reală a performanțelor individuale. Astfel, premiile care, conform reglementărilor, ar fi trebuit acordate în funcție de realizările personale au fost transformate în beneficii colective, fără a exista o evaluare documentată a contribuției fiecărui salariat la atingerea unor performanțe excepționale”, a informat marți Curtea de Conturi.
Instituția a identificat erori în calculul și plata drepturilor salariale, reprezentând ore suplimentare, spor pentru condiții grele de muncă, spor de fidelitate, precum și plata unei sume acordate în cadrul proiectului Programul Operațional Infrastructură Mare peste nivelul negociat în contractul de muncă cu timp parțial. Sporurile salariale au fost stabilite ca procent maxim, „fără să existe o ierarhizare a acestora pentru posturi similare”.
„Clasele de salarizare și sporurile acordate salariaților s-au stabilit prin negociere individuală, ceea ce a condus la situații în care salariați care ocupă posturi similare au negociat niveluri salariale și sporuri diferite (Direcția Silvică Călărași). De asemenea, același tip de spor a fost acordat în procente diferite, fără a fi stabilite criterii obiective și transparente, situație care a condus la aplicarea unui tratament diferențiat pentru aceeași categorie de salariați. Totodată, s-a constatat existența unor situații în care salariați care au ocupat posturi de execuție să negocieze salarii și sporuri salariale superioare altui salariat care ocupă un post de conducere (Direcția Silvică Suceava, structura centrală RNP Romsilva)”, se arată în raportul de audit.
Pe de altă parte, la nivelul a trei direcții silvice ale județelor Bihor, Călărași și Vrancea, trei salariați au avut și calitatea de asociați ai unor societăți comerciale cu care Romsilva are relații contractuale, fapt ce contravine prevederilor Codului de conduită etică și profesională a salariaților Romsilva, Contractului colectiv de muncă și Codului Muncii.
3,1 milioane de hectare de pădure nu există în contabilitate
Curtea de Conturi recomandă RNP Romsilva evaluarea fondului forestier național. O suprafață de peste 3,1 milioane de hectare nu este reflectată contabil, iar bunurile aferente acesteia sunt evidențiate în inventar cu valoarea de ”0” (zero) lei.
În cadrul auditului de conformitate realizat la Regia Națională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, începând cu luna septembrie 2024, Curtea de Conturi a emis o concluzie contrară, fundamentată pe neconformitățile semnificative identificate cu privire la modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului, precum și în legătură cu legalitatea realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor Regiei. Auditul de conformitate a avut ca obiectiv obținerea unei asigurări rezonabile că modul de administrare a RNP a fost în conformitate cu legislația și reglementările în vigoare în perioada 2021-2023.
Aspectele de neconformitate identificate de Curte au fost, în principal, următoarele:
· La nivelul Romsilva nu a fost asigurată evaluarea tuturor suprafețelor de teren care constituie fondul forestier național aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea Regiei. Suprafețe semnificative, de 3.100.042,62 hectare, au fost înregistrate doar în evidența tehnico-operativă, în unități naturale, fără a fi reflectate și contabil la valoarea justă. În Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aceste suprafețe sunt înscrise cu valoarea „0” lei, deși constituie active din domeniul public. Astfel, nu s-a stabilit valoarea reală a suprafețelor care compun fondul forestier național, iar patrimoniul administrat de Romsilva a fost subevaluat. Prin scrisoarea către management, Curtea a recomandat conducătorului entității să asigure elaborarea unor norme pentru evaluarea distinctă a bunurilor care formează fondul forestier național, respectiv a terenurilor și a vegetației forestiere aflate pe acestea. După elaborare, normele vor fi aprobate prin ordin al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar în baza acestora se va realiza evaluarea bunurilor.
· Referitor la ocuparea temporară a unor suprafețe din fondul forestier proprietate publică a statului s-a constatat neconstituirea și nealimentarea fondului de conservare și regenerare a pădurilor la valoarea corectă și reală, în baza tuturor sumelor încasate ca obligații ale beneficiarilor ocupărilor temporare de terenuri aflate în această categorie. Nu a fost asigurată integritatea fondului forestier național și nu au fost realizate toate veniturile derivate din ocuparea temporară a unor suprafețe, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre obiective petroliere. Autoritățile silvice nu au emis aprobări pentru aceste ocupări temporare și, în consecință, nu au putut sancționa cu amendă ocupantul. Mai mult, deși exista posibilitatea efectuării unor demersuri de recuperare în instanță a unor despăgubiri pentru lipsa de folosință și de readucere a bunului (terenului) în circuitul silvic, creanța putând fi recunoscută prin intermediul unei cereri de drept comun, totuși autoritățile nu au inițiat astfel de acțiuni.
· Activitatea de valorificare a masei lemnoase a fost marcată de întârzieri de exploatare, care continuă la termenul prevăzut pentru reprimirea parchetelor, de lipsa penalităților contractuale, acceptarea de bilete la ordin neavalizate (negarantate) și participarea neconformă a unor operatori economici la licitații. Fondul de accesibilizare a fost diminuat prin neconstituire (493 mii lei) și nevirare (1.998 mii lei), iar pentru lucrările de investiții nu au fost constituite garanții de bună execuție. Au fost efectuate plăți nelegale în valoare de 194 mii lei, ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale și a legislației privind ajustarea prețurilor.
· În privința realizării perdelelor forestiere, procesul a fost afectat de nerespectarea prevederilor legale, inclusiv la nivelul autorităților locale. Numai 281,02 ha din cele 328,74 ha expropriate au fost intabulate în numele statului român și în administrarea Regiei, nu au fost atrase toate sursele de finanțare și nu s-au monitorizat sumele destinate despăgubirilor.
· Direcțiile silvice nu au întreprins măsuri suficiente pentru recuperarea creanțelor, totalizând 3.213 mii lei reprezentând valoarea masei lemnoase exploatate și a penalităților aferente și 5.088 mii lei în sarcina unor salariați responsabili pentru prejudicii din tăieri ilegale. Demersurile de recuperare au fost insuficiente, în special înainte de insolvența debitorilor, și au avut drept consecință neîncasarea creanțelor menționate. Curtea de Conturi a recomandat conducerii Regiei și a direcțiilor silvice să monitorizeze creanțele neîncasate și să întreprindă, în timp util, toate demersurile legale de a încasa contravaloarea acestora, nerenunțând la exercitarea niciunei acțiuni în acest sens.
· La nivelul Romsilva nu există date și informații statistice actualizate referitoare la necesarul anual real de lemn de foc pentru populație, care să fundamenteze în mod corect și realist hotărârile Consiliului de Administrație cu privire la lemnul destinat încălzirii.
Numiri provizorii și succesive în Consiliul de Administrație
· În perioada 2021-2023, implementarea prevederilor privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost deficitară, atât la nivelul autorității publice tutelare – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), cât și la nivelul regiei. MMAP nu a nominalizat un consiliu de administrație permanent, cu un mandat de până la 4 ani, perpetuând numiri provizorii și succesive, în ciuda finalizării procedurilor de selecție. Contractele de mandat încheiate nu au inclus elementele legale obligatorii, precum criteriile și indicatorii de performanță financiari și nefinanciari, clauzele privind independența și integritatea, sau criteriile de evaluare a activității. Astfel, nu a fost posibilă o evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor încredințate acestuia.
· Nu a fost respectată separarea dintre funcțiile de conducere executivă și cele de supraveghere. Astfel, membri ai consiliului de administrație au deținut concomitent calitatea de salariați ai regiei, continuându-și activitatea în același timp cu poziția de administrator (directori de direcții silvice, șefi de ocol sau reprezentanți ai autorității tutelare), ceea ce a generat un risc de lipsă de obiectivitate în adoptarea deciziilor. Această situație poate conduce la încălcarea principiilor de guvernanță corporativă, poate genera conflict de interese și poate fi asimilată unei încălcări indirecte a regulilor privind separarea rolurilor de conducere și supraveghere.
· S-a constatat că niciunul dintre membrii Comitetului de audit al Consiliului de administrație al RNP Romsilva nu îndeplinește cerințele prevăzute de normele legale în vigoare. Astfel, cel puțin doi membri trebuiau să fie administratori independenți, iar președintele comitetului trebuia, de asemenea, să fie administrator independent. Niciun membru desemnat nu deținea calificarea de auditor financiar, care a devenit obligatorie începând cu 1 ianuarie 2023, și nici competențe dovedite în domeniul contabilității și auditului statutar, deși aceste cerințe sunt clar prevăzute de lege. Ca urmare, Curtea a constatat că prevederile legale aplicabile nu au fost respectate.
Ca urmare a neregulilor constatate, prin Hotărârea Plenului nr. 538/22.05.2025, Curtea de Conturi a României a aprobat sesizarea organelor de urmărire penală competente în cazul ROMSILVA.
