Deși verificările suplimentare au clarificat rapid situația, cazul a readus în discuție provocările întâmpinate de sistemul EES (Entry/Exit System), introdus pentru digitalizarea controlului la frontierele externe ale spațiului Schengen.
Cum s-a produs confuzia
Incidentul a avut loc la sfârșitul lunii mai, când femeia se pregătea să plece din România spre Regatul Unit. În timpul controlului, autoritățile au constatat că sistemul indica o posibilă depășire a perioadei legale de ședere în spațiul Schengen.
După verificări care au durat aproximativ 15 minute, s-a stabilit că persoana nu efectuase călătoria înregistrată în baza de date. Deplasarea fusese realizată, în realitate, de sora sa geamănă, iar informațiile celor două au fost asociate eronat în sistem, în ciuda faptului că au prenume diferite, pașapoarte diferite și amprente digitale distincte.
Specialiștii indică două posibile cauze
Cazul a fost analizat de Niovi Vavoula, profesor specializat în politici de securitate cibernetică la Universitatea din Luxemburg și consultant în procesul legislativ privind sistemul EES.
Potrivit acesteia, una dintre ipoteze este că eroarea s-a produs în timpul înregistrării unei ieșiri din spațiul Schengen pe un aeroport din Olanda, la scurt timp după lansarea sistemului, când platforma se afla încă într-o perioadă de acomodare și au fost semnalate dificultăți tehnice în mai multe state europene.
A doua posibilă explicație vizează modul în care a fost efectuat controlul la Cluj-Napoca. Experta susține că verificarea pare să se fi bazat în principal pe recunoașterea facială, fără corelarea completă cu celelalte elemente de identificare prevăzute de regulament, precum amprentele digitale și datele din pașaport.
În opinia sa, o astfel de abordare poate conduce la ceea ce specialiștii numesc „anchoring bias”, adică tendința de a acorda o importanță prea mare primei informații disponibile și de a ignora alte date relevante care ar putea schimba concluzia.
Ce este sistemul EES
Entry/Exit System reprezintă noul sistem informatic al Uniunii Europene destinat înregistrării automate a intrărilor și ieșirilor cetățenilor din state terțe care călătoresc în spațiul Schengen. Acesta înlocuiește ștampilarea pașapoartelor și utilizează date biometrice, inclusiv imaginea facială și amprentele digitale, pentru identificarea călătorilor.
Sistemul se aplică inclusiv cetățenilor britanici, după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, iar implementarea sa a fost amânată în repetate rânduri din cauza complexității tehnice și a necesității testării infrastructurii informatice.
Comisia Europeană: statele membre răspund pentru datele introduse
În urma incidentului, Comisia Europeană a precizat că nu comentează cazuri individuale, însă a subliniat că responsabilitatea pentru introducerea și corectitudinea datelor din sistem revine statelor membre.
Instituția a reamintit că, la prima intrare în spațiul Schengen, fiecare călător este înregistrat atât prin date biometrice, cât și prin informațiile din documentul de călătorie, pentru a permite identificarea corectă a fiecărei persoane. Totodată, persoanele care consideră că datele lor au fost procesate incorect pot solicita rectificarea acestora autorităților competente din statul membru implicat.
