Producția de energie pe bază de cărbune a atins un minim record în comparație cu ultimii ani, fiind asigurată în prezent de două grupuri energetice. Acestea funcționează însă la o capacitate de aproximativ jumătate din potențialul lor maxim. Producția medie se situează în jurul valorii de 450 de MW, iar în anumite intervale orare aceasta scade sub 400 de MW. Reducerea producției este influențată de temperaturile mai ridicate din această perioadă, dar și de integrarea unor surse alternative de energie, precum centralele eoliene. În contextul în care vântul a fost prezent, producția de energie eoliană a fluctuat între 1.000 și 2.000 de MW, completând astfel mixul energetic național.
Baza producției de energie este în continuare asigurată de centralele pe gaze, de Nuclearelectrica și de Hidroelectrica, care constituie surse importante pentru stabilitatea sistemului energetic. În această perioadă, Complexul Energetic Oltenia se află într-o situație în care cantitățile de curent electric livrate în Sistemul Energetic Național sunt comparabile cu cele furnizate de parcurile fotovoltaice. Aceasta se datorează, în mare parte, caracteristicilor sezonului rece, în care producția centralelor fotovoltaice este mai scăzută din cauza absenței constante a soarelui. În plus, în momentele în care vântul suflă cu intensitate și consumul național de energie electrică nu depășește 6.000 de MW, România reușește să nu recurgă la importuri de energie electrică, ceea ce contribuie la o mai mare securitate energetică.
Un consum de peste 7.000 de MW și lipsa producției eoliene și solare, care este variabilă în Sistemul Energetic Național, face ca România să treacă imediat la importuri. Acest lucru este însă în defavoarea consumatorilor, având în vedere prețurile ridicate la care se importă curent electric. Problemele se vor acutiza pentru consumatorii casnici sau industriali sau pentru instituțiile publice sau agenții economici, după eliminarea plafonării prețurilor la energie.
