Reactorul 2 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a fost oprit controlat joi, 13 august, la ora 10:53, după ce nivelul Dunării a coborât la un nivel critic. Decizia vine la scurt timp după oprirea Unității 1, care nu mai produce energie de la sfârșitul lunii iulie.
Odată cu oprirea celui de-al doilea reactor, România pierde o capacitate de producție de aproximativ 700 MW, într-un moment în care consumul de energie rămâne ridicat, iar temperaturile foarte mari pun presiune suplimentară pe sistemul energetic.
Ministerul Energiei: România are suficientă energie
În ciuda opririi ambelor unități de la Cernavodă, Ministerul Energiei susține că Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar consumul poate fi acoperit inclusiv în intervalul de vârf din această seară.
Pentru joi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW. Pentru acoperirea necesarului, România va utiliza producția internă disponibilă, rezervele de producție și importurile de energie electrică.
Capacitatea transfrontalieră de import este de aproximativ 4.000 MW, iar pentru orele de vârf din această seară este estimat un necesar de până la 2.300 MW.
Autoritățile spun că nivelul estimat al importurilor se încadrează în capacitățile comerciale disponibile și că, în acest moment, nu sunt anticipate probleme deosebite în funcționarea sistemului.
România va apela la hidro, eolian, cărbune și importuri
Pentru compensarea producției pierdute de la Cernavodă, autoritățile vor folosi un mix de surse.
Printre capacitățile care pot fi puse la dispoziția sistemului se află centrale pe gaze și cărbune, producția hidro, energia solară și eoliană, precum și bateriile de stocare.
Un rol important îl poate avea și Complexul Energetic Oltenia, prin grupul energetic Rovinari 4, care are o capacitate de 330 MW și se află printre unitățile menționate de Ministerul Energiei ca rezervă disponibilă.
De asemenea, Hidroelectrica poate pune la dispoziție cel puțin 300 MW, în funcție de limitele tehnice și de resursa de apă disponibilă.
Pentru următoarele zile este estimată și o contribuție importantă a energiei eoliene, cu o producție medie de aproximativ 525 MW.
Oprirea Reactorului 2, cauzată de seceta severă
Problema de la Cernavodă este legată direct de seceta hidrologică severă și de scăderea istorică a nivelului Dunării.
Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar autoritățile au avertizat ulterior că același scenariu ar putea fi aplicat și în cazul Reactorului 2.
Oprirea celui de-al doilea reactor înseamnă indisponibilizarea temporară a întregii capacități nucleare de la Cernavodă, ceea ce crește presiunea asupra celorlalte surse de producție și asupra importurilor.
România a notificat Comisia Europeană
Situația energetică a României a ajuns deja la nivel european.
Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene, DG ENER și Electricity Coordination Group informații privind evoluția situației și măsurile luate pentru menținerea siguranței sistemului.
Pe 7 august, România a transmis o alertă timpurie privind posibilitatea apariției unei crize de energie electrică, invocând seceta hidrologică severă și efectele acesteia asupra producției.
Pe 10 august, autoritățile au notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză.
La reuniunea tehnică europeană din 11 august, România a prezentat situația de la Cernavodă și a avertizat că oprirea Unității 2 va însemna pierderea unei capacități suplimentare de aproximativ 700 MW.
România cere menținerea unor capacități pe cărbune
În acest context, Ministerul Energiei a ridicat și problema închiderii capacităților pe cărbune.
România a transmis că, în condițiile actuale, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW de capacitate pe cărbune prevăzuți în jaloanele PNRR ar putea genera riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național.
Subiectul urmează să fie notificat oficial Comisiei Europene și discutat cu structurile europene competente.
Consumul de energie, monitorizat permanent
Pentru reducerea presiunii asupra sistemului, autoritățile au început deja discuții cu marii consumatori industriali pentru mutarea anumitor activități în afara orelor de vârf.
În ultimele zile, reducerea voluntară a consumului în intervalele de vârf a fost estimată la 200-300 MW, echivalentul a aproximativ 3-5%.
Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național monitorizează în timp real producția, consumul, rezervele și schimburile de energie cu țările vecine.
Autoritățile dau asigurări că, deși România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere energetic, consumul poate fi acoperit în prezent, inclusiv în această seară, prin combinarea producției interne, a rezervelor și a importurilor.
