Cadru legal controversat și rețeaua de complicități instituționale
Cele opt firme care activează în perimetrul protejat al sitului ”Natura 2000” Nordul Gorjului de Vest beneficiază de o coordonare extrem de eficientă din partea instituțiilor statului. Acestea au obținut o succesiune rapidă de avize și acorduri de la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Gorj, Primăria Bumbești Jiu, Ocoalele Silvice Jiul și Parângul Mic, Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, Agenția Națională pentru Arii Protejate, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Administrația Națională „Apele Române” – ABA Jiu.
Mecanismul economic funcționează printr-un circuit bine închegat. Mai exact, terenurile forestiere sunt închiriate pe zece ani de la Obștea Porceni-Pleșa, urmate de scoaterea lor definitivă din fondul forestier național. Deși legislația obligă la reîmpăduriri compensatorii în raport de 3 la 1 pentru fiecare hectar afectat, în practică, identificarea și verificarea acestor suprafețe sunt complet ignorate de autoritățile de control, favorizând avansul exploatării.
Foto: Dezastrul ecologic de la Pleșa – imagine de pe Google Maps
Dislocarea rocii se realizează prin pușcare cu materiale explozive, metodă aprobată direct de APM Gorj. Cu toate acestea, ABA Jiu a evaluat activitatea ca având un impact nesemnificativ asupra corpurilor de apă, scutind firmele de obligația realizării unui studiu de impact ecologic. În plus, deși documentele oficiale menționau desfășurarea unor dezbateri publice, comunitatea locală din Pleșa a fost exclusă complet din procesul decizional, nefiind invitată nici măcar formal la consultări, în timp ce muntele continuă să fie tăiat strat cu strat sub protecția acordurilor oficiale.
Capital politic pe seama localnicilor și poluare permanentă
Impactul direct asupra mediului și calității vieții a transformat zona într-un peisaj selenar, vizibil chiar de pe DN 66, în perimetrul Castrului Roman.
Foto. Muntele feliat de la Pleșa
Disconfortul cetățenilor din Pleșa durează de câțiva ani. În perioadele secetoase satul este acoperit de un nor dens de praf, în timp ce precipitațiile transformă drumurile în mocirlă, totul pe fundalul unui zgomot neîntrerupt produs de zecile de camioane de mare tonaj. Deși umectarea drumurilor este prevăzută obligatoriu în avize, operatorii economici recurg la această măsură doar în mod punctual, atunci când sunt anunțate controale, fiind montate pe marginea drumului niște aspersoare.
Tensiunile sociale au generat proteste încă din vara anului trecut. La jumătatea lunii iulie, Garda de Mediu Gorj a solicitat formal montarea de aspersoare, iar pe 14 august, aproximativ o sută de localnici au ieșit în stradă la Bumbești Jiu. Pentru a tempera revolta, fostul prefect PSD, Șerban Predescu, a organizat o întâlnire oficială la sediul Instituției Prefectului, la data de 14 august 2025, promovând intens în spațiul public ideea că a soluționat definitiv problema prin identificarea unei rute alternative de transport, montarea de panouri fonoabsorbante și umectarea permanentă a carosabilului.
La mai bine de zece luni de la acel moment, calendarul de măsuri a rămas doar pe hârtie. În realitate, demersul a reprezentat o acțiune de imagine politică, menită să mascheze incapacitatea sau lipsa de voință administrativă în fața patronilor de cariere, oameni de afaceri cu legături strânse în sfera politică locală, care l-au însoțit pe prefect inclusiv în vizitele sale de lucru pe teren.
Protecția judiciară a amenzilor și controlul de formă în trafic
Sistemul de protecție al exploatărilor de granit de la Pleșa include și o componentă juridică ce neutralizează acțiunile instituțiilor de control. Majoritatea proceselor-verbal de contravenție întocmite de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Gorj, Apele Române și inspectorii Antifraudă sunt atacate sistematic în instanță și anulate ulterior de către Judecătoria Târgu Jiu. În cercurile administrative locale există informații solide că Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj aplică amenzi doar în scop statistic, pentru a raporta activitate, având în vedere că directorul SGA, Claudiu Vijulan, a fost numit cu sprijin politic, iar principalii beneficiari ai exploatărilor se află în siajul direct al aceluiași partid.
Există informații potrivit cărora autocamioanele circulă frecvent cu încărcături mult peste limitele legale înscrise în aplicația e-Transport. Un control mixt efectuat în trafic în septembrie 2024 de către inspectorii Antifraudă, Serviciul Rutier și Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Gorj a confirmat oficial această practică. Mai exact, un camion care figura în acte cu o cantitate de 15,12 tone a înregistrat la cântărirea fizică o masă netă de 26,18 tone.
În tot acest timp, Ina Liliana Blidea, aflată la conducerea Direcției Județene de Mediu Gorj prin susținere politică directă, emite acte de reglementare exclusiv din birou, fără a efectua verificări pe teren în zona afectată, doar nu riscă să-și murdărească pantofii în colbul sau mocirla de la Pleșa. Astfel, prin complicitatea conjugată a instituțiilor de mediu, a factorilor politici și a deciziilor de anulare din instanțe, mecanismul industrial de la Pleșa continuă să funcționeze intact, lăsând locuitorii din acea zonă expuși pe termen nedefinit prafului, mocirlei și poluării fonice.
Foto: Trafic blocat de TIR-uri pe Drumul European E79, chiar în centrul orașului Bumbești Jiu.
