România a intrat în ultimele două săptămâni decisive pentru PNRR, iar până la 31 august trebuie finalizate mii de investiții și reforme pentru ca țara să poată încasa cât mai mult din banii europeni disponibili. Din cele 20,1 miliarde de euro prevăzute în actuala configurație a PNRR, aproximativ 7,57 miliarde de euro mai sunt, teoretic, de atras. În Gorj, una dintre cele mai importante mize este legată de Complexul Energetic Oltenia și de viitorul capacităților de la Turceni și Rovinari.
Peste 4.500 de proiecte nu sunt încă recepționate
Planul Național de Redresare și Reziliență intră în linie dreaptă, iar autoritățile mai au la dispoziție doar câteva zile pentru a închide proiectele aflate în derulare.
La nivel național sunt active peste 15.000 de proiecte, iar aproximativ 4.500 de investiții nu sunt încă recepționate, potrivit unei analize realizate de Monitor PNRR. Pentru ca o investiție să fie considerată finalizată, nu este suficient ca lucrările să fie executate în teren.
Este necesară parcurgerea tuturor etapelor administrative, de la procesul-verbal de recepție până la înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentelor finale în platforma electronică.
Investițiile care nu sunt recepționate până la 31 august riscă să piardă finanțarea aferentă PNRR sau să primească mai puțini bani europeni.
7,57 miliarde de euro, suma care mai poate fi atrasă
Bugetul actualizat al PNRR este de 20,1 miliarde de euro. România a încasat deja aproximativ 13 miliarde de euro, în timp ce alte 7,57 miliarde de euro reprezintă suma care mai poate fi atrasă, în funcție de îndeplinirea reformelor și finalizarea investițiilor asumate.
Situația este cu atât mai importantă cu cât programul a fost redus semnificativ față de forma sa inițială. Bugetul actual este cu aproximativ 9 miliarde de euro mai mic decât cel prevăzut în 2021, iar componenta de împrumuturi a fost redusă de la 14,9 miliarde de euro la 6,6 miliarde de euro.
România a depus, pe 14 august, și Cererea de Plată numărul 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Documentul cuprinde 75 de ținte și jaloane, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții.
Gorjul, în centrul negocierilor privind energia pe cărbune
Unul dintre cele mai importante puncte pentru Gorj este jalonul referitor la eliminarea unor capacități de producție pe bază de cărbune.
Negocierile cu Comisia Europeană au vizat jalonul 119a, care prevedea eliminarea a 710 MW de capacități pe cărbune. În discuție au fost inclusiv capacitățile energetice de la Turceni și Rovinari.
Un amendament parlamentar care condiționa închiderea grupurilor energetice de punerea în funcțiune a unor capacități similare a fost considerat de Comisia Europeană un risc de „reversibilitate”. Penalitatea stabilită inițial pentru acest jalon era de 770 de milioane de euro.
Guvernul a argumentat în negocieri că menținerea unor capacități de producție este necesară pentru securitatea alimentării cu energie, în special în perioada de iarnă.
În urma renegocierii, penalitatea a fost redusă de zece ori, prin diminuarea coeficientului de la 5 la 0,5.
Pentru Gorj, miza este majoră, în condițiile în care Complexul Energetic Oltenia reprezintă una dintre principalele companii industriale ale județului, iar viitorul grupurilor energetice de la Rovinari și Turceni are efect direct asupra mineritului și locurilor de muncă din zonă.
Investiții importante, pe ultima sută de metri
Ultimele zile ale PNRR pun presiune pe proiecte din numeroase domenii.
În infrastructura feroviară sunt vizate lucrări „Quick Wins” pe peste 1.500 de kilometri, dar și proiecte de modernizare pe ruta Arad–Timișoara–Caransebeș și pe tronsonul Cluj–Episcopia Bihor.
În infrastructura rutieră, printre proiectele importante se află tronsoane ale autostrăzii A7, între Focșani și Bacău și între Bacău și Pașcani, însumând aproape 96 de kilometri.
Și domeniul medical are proiecte care trebuie finalizate, inclusiv investiții la spitale din Balotești, Bistrița și Cluj, două pavilioane de politraumă la Craiova și Sibiu și achiziția a 200 de ambulanțe de tip C.
În educație sunt prevăzute 110 creșe construite și dotate complet, iar în energie obiectivul este reprezentat de 950 MW de capacități eoliene și solare noi racordate la rețea.
România poate pierde miliarde de euro
Finalul PNRR are trei scenarii, în funcție de capacitatea României de a finaliza proiectele și reformele restante.
În scenariul optimist, pierderile ar putea fi limitate la câteva zeci de milioane de euro.
Într-un scenariu moderat, în care una dintre reformele importante nu este adoptată la timp, România ar putea pierde între 1 și 2 miliarde de euro.
Cel mai pesimist scenariu presupune ratarea mai multor reforme-cheie și nefinalizarea unor investiții majore. În această situație, pierderile estimate ar putea depăși 2,5 miliarde de euro.
Astfel, ultimele două săptămâni ale PNRR sunt decisive pentru România. Fiecare proiect recepționat și fiecare reformă adoptată până la termenul-limită de 31 august poate face diferența între miliarde de euro atrase și sume importante pierdute.
