România încearcă să obțină de la Comisia Europeană acceptul pentru menținerea în funcțiune a Grupului 5 de la Termocentrala Turceni, cu o capacitate de 330 MW, și după data de 31 august.
Subiectul va fi discutat miercuri, la Bruxelles, în contextul în care această capacitate energetică trebuie închisă până la finalul lunii în baza angajamentelor asumate de România prin PNRR.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că România va prezenta din nou argumentele pentru menținerea grupului în funcțiune și după termenul stabilit.
„Vom reaminti argumentele noastre ca Turceni 5 să funcționeze și după 31 august fără să însemne vreo reducere a banilor pe care îi primim din PNRR”, a transmis Bușoi.
România riscă bani din PNRR dacă menține grupul
Problema este că păstrarea Grupului 5 de la Turceni în funcțiune după 31 august ar putea intra în contradicție cu angajamentele asumate de România în cadrul PNRR.
Cristian Bușoi a recunoscut că există riscul ca prelungirea funcționării să aibă consecințe asupra fondurilor europene.
„Continuarea funcționării după 31 august ne poate genera o pierdere a banilor din PNRR”, a precizat oficialul din Ministerul Energiei.
Autoritățile române vor încerca, însă, să obțină o soluție care să permită funcționarea grupului fără ca România să fie penalizată financiar.
Miza este cu atât mai mare cu cât sistemul energetic național traversează o perioadă dificilă, iar producția internă de energie este pusă sub presiune de temperaturile ridicate, consumul crescut și indisponibilitatea unor capacități importante.
Cărbunele din Gorj, folosit la capacitate maximă
În această perioadă, producția de energie pe bază de cărbune a Complexului Energetic Oltenia este utilizată la capacitate ridicată.
La Rovinari, Grupul 4, aflat în rezervă, a fost repornit pentru a sprijini sistemul energetic în contextul actual.
Totodată, grupurile 5 și 6 de la Rovinari sunt prevăzute să rămână în funcțiune până în anul 2030, potrivit planificării actuale.
În cazul Grupului 5 de la Turceni, situația este diferită. Acesta ar trebui să fie închis până la 31 august, ca urmare a obligațiilor asumate prin jalonul 119a din PNRR.
Discuțiile de la Bruxelles pot deveni astfel decisive pentru viitorul imediat al uneia dintre cele mai importante capacități energetice pe cărbune din Gorj.
România se pregătește pentru un consum de peste 7.000 MW
Presiunea asupra sistemului energetic vine și din cauza temperaturilor ridicate.
Cristian Bușoi estimează că vineri, pe fondul caniculei, România ar putea ajunge la un consum de peste 7.000 MW, ceea ce ar presupune și creșterea importurilor de energie.
În acest context, oficialul susține că producția internă trebuie utilizată la maximum.
Pe lângă cărbune, în această perioadă contribuie la producția de energie și centralele pe gaze, energia eoliană și celelalte capacități disponibile.
România se bazează, de asemenea, pe importuri pentru acoperirea necesarului în perioadele de consum ridicat. Prețurile medii ale energiei importate în regiune sunt estimate la aproximativ 160-170 de euro/MWh, iar în orele de vârf pot depăși 200 de euro/MWh.
Turceni 5, între securitatea energetică și obligațiile asumate prin PNRR
Situația Grupului 5 de la Turceni scoate din nou în evidență conflictul dintre obiectivele de reducere a producției pe bază de cărbune și necesitatea de a avea suficiente capacități disponibile pentru a asigura energia în perioadele de consum ridicat.
Pentru Gorj, decizia are o importanță majoră nu doar din punct de vedere energetic, ci și economic și social, având în vedere rolul Complexului Energetic Oltenia în economia județului.
Discuțiile de miercuri de la Bruxelles vor arăta dacă România poate obține o derogare sau o soluție pentru menținerea Grupului 5 de la Turceni după 31 august fără o reducere semnificativă a fondurilor europene.
Până atunci, autoritățile române încearcă să convingă Comisia Europeană că, în actualul context energetic, fiecare capacitate disponibilă poate conta pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național.
