Documentele nu lasă loc de interpretări
În martie 2024, Agenția pentru Protecția Mediului Gorj a emis adresa nr. 2150/06.03.2024, un document tehnic, fără ambiguități, după analizarea amplasamentului, a documentației și a legislației aplicabile și a concluzionat că proiectul Primăriei Târgu Jiu, ”Amenajare peisagistică a Grădinii Publice din cadrul zonei protejate a Ansamblului Monumental ”Calea Eroilor” din Tg-Jiu, nu intră sub incidența niciunei proceduri de mediu. „Clasarea notificării”, scrie negru pe alb, „deoarece proiectul propus nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului”.
Semnătura de pe document aparține Inei Blidea, la acea vreme șef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizații, care consfințește legalitatea proiectului și care, în mod normal, ar fi trebuit să închidă orice discuție ulterioară.
În paralel, Ministerul Culturii a analizat, în martie 2024, proiectul în Comisia Națională a Monumentelor Istorice, mai exact în ședința Secțiunii Tehnice de Arhitectură și Inginerie, și a emis un aviz favorabil. Documentul, semnat de ministrul de la acel moment, Raluca Turcan, confirmă că intervențiile sunt permise, că documentația era completă și că lucrările respectă statutul monumentelor istorice. „Documentația cuprinde studii istorice, studii peisagistice, expertize tehnice, studii geotehnice, pedologice, hidrologice, arheologice”, notează instituția, într-o enumerare care arată amploarea proiectului.
În 2025, Agenția Națională pentru Arii Protejate răspunde unei solicitări oficiale și clarifică, fără echivoc un aspect extrem de important: „Grădina Publică (Parcul Constantin Brâncuși) și Parcul Coloanei fără Sfârșit nu au făcut parte din ariile naturale protejate administrate de fosta Agenție Națională pentru Arii Naturale Protejate”.
Cu alte cuvinte, întreaga retorică despre „defrișări în arie protejată” sau ”au tăiat ilegal sute de arbori dintr-un sit care face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO” este pur și simplu falsă.
Trebuie precizat faptul că, în elaborarea proiectului și în etapele procedurale până la emiterea autorizației de construire pentru ”Amenajare peisagistică a Grădinii Publice din cadrul zonei protejate a Ansamblului Monumental ”Calea Eroilor”, Primăria Târgu Jiu deține o documentație impecabilă, în sensul în care fiecare arbore a fost evaluat individual de un arborist certificate și fiecare intervenție a fost marcată, avizată și autorizată. Mai exact, se menționează în documentația amintită că ”a fost realizată o cartare a vegetației existente, respectiv o evaluare a fiecărui exemplar în parte”. Totul este clar, legal și documentat. Mai mult, tăierile vizează doar arborii care prezintă probleme structurale, cei invazivi care sufocă vegetația valoroasă, cei infectați cu boli și cei care se suprapun peste elemente din amenajarea peisagistică din proiect.
Blidea își neagă propriile acte. Și totul pornește de la o teamă!
În primele zile ale acestei luni, Direcția Județeană de Mediu Gorj a trimis o somație către Primăria Târgu Jiu, pe un ton cel puțin alarmist, în care cere oprirea lucrărilor, invocând lipsa unei documentații complexe și solicită constituirea unei comisii de autorizare a tăierilor de arbori.
Este momentul în care firul logic de la DPM Gorj se rupe de realitate, tocmai pentru că documentația, avizele și evaluările există, însă comisia cerută nu este prevăzută în legislație. De altfel, Ina Blidea nici nu precizează cadrul legal pentru constituirea acelei comisii pe care o invocă.
De altfel, Ocolul Silvic Târgu Jiu, instituția care marchează arborii și emite avizele de punere în valoare, confirmă, că nu are competențe în amenajarea spațiilor verzi și nu poate participa la comisia cerută de Direcția de Mediu, în Parcul Central nefiind fond forestier. „Nu avem specialiști în amenajarea spațiilor verzi”, scrie în răspunsul oficial, „neavând competențe în afara fondului forestier”, se arată în document.
De ce face Ina Blidea acest pas și contrazice propriile acte, dar mai ales de ce își invalidează propria semnătură? Răspunsul nu se găsește în legislație, ci în context.
În urmă cu un an și jumătate, când fusese numită ca director interimar la fosta APM Gorj, Ina Blidea a fost etichetată toxic în spațiul public, ba chiar profund jignitor. A fost acuzată, fără dovezi, că ar fi protejat administrația locală, că ar fi fost propulsată de ”Mafia din Gorj” și a fost numită ”interloapă”. În astfel de momente, un funcționar public nu mai reacționează rațional, ci instinctive, iar instinctul este de a se distanța chiar și de propriile decizii. Teama de expunere, teama de scandal – chiar și atunci când nu există temei – pot transforma o instituție într-un mecanism defensiv care își sabotează propriile acte. Așa se explică pivotarea bruscă a Inei Blidea.
În loc de concluzie
Când pui cap la cap toate documentele, scandalul defrișărilor din Parcul Brâncuși se destramă. Nu există ilegalități, încălcări ale statutului UNESCO și nici intervenții neavizate, ci doar o instituție, Direcția pentru Mediu Gorj, care, în loc să fie gardianul legalității, devine sursa confuziei și angrenează în această obscuritate și alte instituții.
Pe scurt, documentele relevă că proiectul este legal, avizele sunt valide, parcul nu este arie protejată, Ministerul Culturii a aprobat intervențiile, APM Gorj a clasat notificarea în 2024, Ocolul Silvic nu are competențe în comisia cerută, Primăria Tg-Jiu a respectat procedurile, însă singura verigă lipsă este coerența Direcției de Mediu Gorj, iar pivotarea Inei Blidea nu pare să aibă legătură cu legea, ci cu temerile care au împins-o să se contrazică, adică presiunea unor colportori și detractor, că presiune mediatică e mult spus.
