Foto: Andrei Marius Drăgan
O anchetă internă care a găsit vinovat, pe cel care n-a completat o fișă…
La cinci săptămâni după moartea adolescentului, comisia de disciplină a spitalului a reușit „performanța” de a identifica un singur responsabil, pe medicul urgentist de gardă. Nu pentru decizii medicale greșite, nu pentru lipsă de intervenție, ci pentru că nu a consemnat toate datele în fișa pacientului și nu a anunțat-o pe șefa UPU.
Raportul a fost trimis înapoi, de către managerul Spitalului Județean de Urgență Tg-Jiu, pentru completări, iar ulterior au fost sancționați disciplinar și medicul chirurg Valentin Neagu, cel care a refuzat să-l opereze pe Andrei, dar și medicul de gardă din UPU, Liliana Puiu Crăciun. Sancțiuni administrative, fără impact real, fără asumare, fără consecințe, contestate, ulterior, de cei doi medici la Tribunalul Gorj.
Colegiul Medicilor – promisiuni la televizor, sfidare în realitate
La două luni după tragedie, președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, a venit la Târgu Jiu pentru a anunța solemn că verificările instituției pot dura până la șase luni.
Foto: Cătălina Poiană, președinte CMR și Ana Băleanu, președinte Filiala Gorj a CMR
A trecut un an și aproape două luni. Șase luni s-au transformat în douăsprezece. Apoi în paisprezece. Și tot nu există un răspuns.
Nici Colegiul Medicilor, nici Ministerul Sănătății nu au transmis concluziile verificărilor. Între timp, ancheta penală bate pasul pe loc. După 14 luni, abia au avut loc câteva audieri.
CMR refuză să răspundă
Pe 15 octombrie 2025, GorjOnline a solicitat oficial Colegiului Medicilor, în baza Legii 544/2001, să comunice concluziile verificărilor și dacă raportul a fost transmis organelor de cercetare penală.
Răspunsul? Un refuz categoric.
CMR susține că nu este finanțat din bani publici și, prin urmare, nu este obligat să răspundă solicitărilor privind informațiile de interes public. Cu alte cuvinte, moartea unui minor într-un spital public ar fi, în viziunea lor, o chestiune internă a corpului profesional. O problemă „de familie”, care nu privește opinia publică. Această poziție sfidează logica, legea și moralitatea. Moartea unui copil într-o unitate medicală finanțată din bani publici nu poate fi tratată ca un incident privat între colegi de breaslă. Este un eveniment cu impact social, sanitar, juridic și moral.
CMR ascunde concluziile anchetei
Colegiul Medicilor invocă „confidențialitatea procedurilor disciplinare”. Dar confidențialitatea nu poate acoperi concluziile generale, recomandările sau măsurile dispuse. Tonul sec, justificativ, cu care CMR se apără intră în coliziune directă cu principiul transparenței. Într-un caz de o asemenea gravitate, în care Parchetul anchetează moartea unui minor, lipsa de transparență a Colegiului Medicilor din România devine nu doar suspectă, ci revoltătoare.
În definitiv, nu discutăm despre obligațiile CMR în baza Legii 544/2001, ci despre bună-credință, despre responsabilitate, despre respect față de public, față de familie, față de un copil care a murit într-un spital unde ar fi trebuit să fie salvat.
Declarațiile publice ale președintelui CMR, făcute la scurt timp după tragedie, au creat un orizont de așteptare, o promisiune de transparență, o promisiune că adevărul va fi spus. Astăzi, după 14 luni, acea promisiune este încălcată.
Un sistem care se protejează pe sine, nu pe pacienți
Foto: Sicriul cu trupul neînsuflețit al adolescentului Andrei Drăgan, în momentul în care este scos de la morga spitalului
Cazul Andrei Drăgan este radiografia unui sistem care se închide ermetic atunci când ar trebui să răspundă. Un sistem care își apără membrii, nu cetățenii. Un sistem în care instituțiile se ascund în spatele unor paragrafe din statut, în timp ce familiile își îngroapă copiii.
Lipsa de transparență a Colegiului Medicilor din România este o formă de complicitate morală, iar Tribunalul Gorj va decide dacă sparge opacitatea acestei instituții sau o va păstra așa în continuare.
