Stil de viațăUltima oră

Simptome, factori de risc și prevenirea cancerului la sân explicate de un medic specialist oncolog al SJU Tg-Jiu

Material informativ realizat de Dr. Maria Cîrciumaru, medic specialist oncologie-Secția Oncologie a Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu

„În România, conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății pentru anul 2018, unul din patru cazuri noi de cancer la femei a fost de cancer de sân (aproximativ zece mii de cazuri noi pe an). Totodată, cancerul de sân în România este pe locul al treilea între cauzele de deces prin cancer, după cancerul pulmonar și cel de colon. Cancerul de sân la bărbați este extrem de rar, chiar dacă dezvoltă aceleași tipuri de cancer de sân întâlnite și la femei. Cancerul de sân la bărbați apare foarte rar la tineri, fiind de obicei diagnosticat după vârsta de 60 ani.
Tratamentul cancerului de sân la bărbați cuprinde tratament chimioterapic, chirurgical, radioterapie și tratament hormonal. Tratamentul chirurgical recomandat este mastectomia radicală”, susține dr Maria Cîrciumaru, medic specialist oncologie-Secția Oncologie a Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu.
La nivelul județului Gorj, în anul 2021, au existat aproximativ un număr de 1.455 cazuri de bolnavi de cancer mamar (care s-au adresat Secției Oncologie), dintre care două (2) cazuri au fost de cancer mamar la bărbați.
În primul trimestru al acestui an, au fost înregistrate 158 de noi cazuri de cancer în cabinetul de oncologie din Ambulatoriul Integrat, dintre care 72 au fost pacienți de sex feminin. Din numărul total de cazuri noi, 17 femei au fost diagnosticate cu, cancer mamar. În total, în evidențele Cabinetului de Oncologie sunt 9.593 de bolnavi.
Sute de pacienți au venit, anul acesta, la SJU pentru internare de zi ca să primească tratamentele specifice afecțiunilor oncologice. De la începutul anului și până în prezent, 670 de pacienți au beneficiat de internare/spitalizare continuă în Secția Oncologie și 541 de internare de zi.
Secția asigură internări de urgență și ale pacienților planificați din ambulatoriu de specialitate, în vederea efectuării investigațiilor în scop de diagnostic și tratament. Serviciile oferite pe spitalizarea continuă sunt: servicii de evaluare în vederea administrării tratamentului citostatic și administrarea acestuia, servicii de evaluare a rezultatelor administrării tratamentului citostatic, profilaxia neutropeniei post chimio, reechilibrare hematologică postchimio, supravegherea tuturor stomelor. Serviciile de spitalizare de zi sunt: evaluare biologică, administrare tratament citostatic, administrare hormonoterapie si imunoterapie etc.
„Riscul de cancer de sân este mai crescut la bărbații care prezintă în istoric următoarele afecțiuni: ruda de gradul 1 cu cancer la sân (tatăl, fratele, fiu); mutație genetică de tip BRCA 1, BRCA 2, PTEN sau CHEK2; sindrom Klinefelter; obezitatea – asociază nivele crescute de estrogeni; istoric de radioterapie aplicată la nivel de torace – pentru alte afecțiuni neoplazice; exces de alcool; tratament cu estrogeni (de exemplu, în cancerul de prostată). Fiecare bărbat care prezintă factori de risc trebuie informat asupra importanței autopalpării periodice și asupra semnelor de alarmă – tumefacție sau modificări de tegument la nivel de sân și areolă. Comparativ cu femeile, barbatii cu cancer de san se prezinta la consult medical in stadii mai avansate de boala.
Semnele din cancerul mamar sunt:
• Apariția unei tumori sub forma unui nodul mamar sau a unei zone de îngroșare diferite ca structură de textura normală a sânului;
• Modificarea formei sau micșorarea sânului;
• Retracția mamelonului;
• Modificări ale tegumentului sânului sub forma unor eroziuni, modificări de culoare sau retracții variate.
Pacientele cu cancer de sân pot prezenta frecvent următoarele simptome:
• Durere localizată la nivelul sânului, pe o porțiune limitată;
• Scurgere mamelonară maronie sau roșiatică, fără alte acuze;
• Jenă dureroasă la nivel axilar.
Sunt mai mulți factori implicați în etiopatogenia cancerului de sân: factori hormonali, factori de mediu, stilul de viață. Sunt, totuși, persoane care nu au factori de risc dar dezvoltă neoplazia mamară, precum și altele care au condiții favorizante multiple, dar nu fac boala. Se apreciază că aproximativ 5–10% din cei cu tumori mamare maligne au mutații genetice moștenite. Cele mai importante gene mutante studiate în cancerul mamar sunt BRCA1 și BRCA2, implicate în cancerul mamar, dar și în cel ovarian.
Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt multipli și trebuie spus că femeile au risc mai mare de a face neoplazia decât bărbații:
• Vârsta avansată: riscul de a face cancer crește cu vârsta;
• Istoric personal de boli ale sânului: dacă ai în antecedente mastoză chistică, displazie mamară, istoric personal de puncții mamare repetate cu diagnostic histologic de carcinom „in situ”, riscul de cancer este mai mare;
• Dacă ai fost diagnosticată cu cancer mamar la unul dintre sâni, ai risc mare de a face cancer și la sânul controlateral;
• Dacă ai istoric familial de cancer mamar, rude de gradul I sau II cu cancer mamar, sfatul genetic devine important și necesar;
• Expunerea la noxe și radiații;
• Obezitatea este un factor risc frecvent asociat cu cancerul, în general;
• Debutul menstruației înainte de vârsta de 12 ani;
• Menopauza târzie;
• Femeile care nu au rămas niciodată gravide au risc mai mare de a face boala
• Tratament hormonal de substituție în postmenopauză;
• Consumul de alcool.
• Sindrom Klinefelter – asociaza ginecomastie și nivele crescute de estrogeni –la bărbați
Orice femeie trebuie să înțeleagă că, pe lângă accesul la serviciile medicale, cel mai important aspect al vieții noastre este să ne cunoaștem și să ne controlăm periodic corpul.
Femeia trebuie să își palpeze singură sânii, lunar. Dacă apare orice modificare, mergi imediat la medicul tău!
Alte reguli utile pentru prevenirea cancerului de sân:
• Limitează consumul de alcool și fumatul;
• Trebuie să faci mișcare și exerciții fizice zilnic, timp de minimum 30 de minute;
• Limitează folosirea medicamentelor hormonostimulante în postmenopauză;
• Controlează-ți greutatea prin alimentație echilibrată și activități fizice;
• Utilizează în alimentație multe legume, fructe proaspete, semințe, alune și carne albă.
În profilaxia și prevenția cancerului mamar, medicului de familie îi revine un rol important. El trebuie să discute cu pacientele când este indicat să înceapă investigațiile specifice și când și ce să urmărească lunar.
Ai grijă de tine, de sănătatea ta! Un stil de viață sănătos și controlul comportamentelor de risc îți măresc șansele de a nu deveni pacient oncologic!”, suține dr Maria Cîrciumaru, medic specialist oncologie-Secția Oncologie a Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu.
Alte informații utile despre cancerul mamar puteți afla dacă accesați următorul link – https://www.spitalgorj.ro/educatie-sanitara-si-preventie/ – aici fiind continuarea articolului scris de dna. dr. oncolog Maria Cîrciumaru.

Articole asemănătoare:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button