Inspectoratul Județean de Poliție Gorj – Compartimentul Juridic a recunoscut, în scris, mai multor petenți, care au ajuns să își conteste în instanță amenzile primite și permisele de conducere suspendate, că agenții de la Poliția Rutieră Turceni au manevrat greșit aparatul de măsurare a vitezei. Unul dintre polițiști este Beșliu Mihai, de la Poliția Rutieră Turceni, dar mai sunt și alți colegi cu care acesta forma echipajul de pe Volkswagenul radar. Acum, polițiștii în cauză nu mai pot utiliza radarul pe acel autoturism, dar folosesc pistolul pentru a ține ridicat nivelul amenzilor pe unitatea respectivă.
Tot IPJ Gorj anunță petenții că dosarele în cauză au fost trimise la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, alături de plângerile deja făcute de nenumărați șoferi.
Din motivațiile contravenienților se vede clar „excesul de zel” al agenților de poliție care au manevrat radarul în dauna șoferilor pe care îi trăgeau pe dreapta.
Cel puțin șase plângeri penale au fost depuse la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu care-i vizează pe polițiștii de la Turceni. Dosarele sunt în cercetare de peste două luni.
Cazul 1.
Analizând imaginile video înregistrate de către aparatul videoradar marca Autovision montat pe
autospeciala de poliție, se poate observa că în momentul în care începe filmarea, respectiv ora
13.44.44, cadrul 7676, senzorul afișează doar viteza de patrulare, în partea din dreapta sus, care
este de 82 km/h, și deși este setat să afișeze viteza din mișcare, pe același sens, lucru care se
poate observa din mențiunea care apare pe filmare, sub viteza de patrulare, senzorul pentru viteză
nu afișează inițial și viteza autoturismului vizat, moment în care, la ora 13.44.46, cadrul 7731,
acesta este comutat de către operatorul radar în modul STDBY, iar la scurt timp, la ora 13.44.50,
pentru scurt timp, acesta este comutat din nou în modul de afișare viteză, ocazie cu care afișează
viteza de patrulare ca fiind 78 km/h și viteza autoturismului țintă de 114 km/h. Având în vedere
aceste valori, și ținând cont de faptul că diferența de viteză dintre autospeciala de poliție și
autoturismul vizat este de 36 km/h, urmărind în continuare filmarea, nu se observă ca
autoturismul țintă să se depărteze de autospeciala de poliție, deși la această diferență de viteză de
36 km/h, teoretic, în urma unui calcul simplu, autoturismul țintă se deplasează cu o viteză mai
mare cu 10 m/s față de autospeciala de poliție, iar de la ora 13.44.44 când începe filmarea, și
până la ora 13.45.09, sunt 25 de secunde, în care, conform vitezei afișate, este o diferență de cel
puțin 36 km/h, uneori chiar mai mare, deci, în cazul în care această viteză ar fi fost reală,
autoturismul țintă ar fi trebuit să se depărteze cu cel putin 250 m față de autospeciala de poliție.
În continuare, la ora 13.44.58, cadrul 8028, se observă cum autoturismul țintă acționează
pedala de frână, pentru o durată de 2 secunde, iar ulterior, la ora 13.45.00, cadrul 8073, este
afișată din nou viteza de 120 km/h pentru acesta, lucru, din nou, imposibil din punct de vedere
fizic, având în vedere că anterior frânării de către acesta, era afișată viteza de 114 km/h, la ora
13.44.52.
La ora 13.45.03, se observă modul de operare al operatorului radar, care, având în vedere
faptul că a observat cele descrise mai sus, respectiv faptul că în urmă cu 5 secunde autoturismul
țintă a frânat, iar acesta, influențând senzorul de afișare a vitezei, acesta a afișat o viteză mai
mare decât anterior filmării, procedează la încercarea de a ascunde influențarea aparatului radar,
prin retragerea imaginii, respectiv depărtarea imaginii prin folosirea funcției ZOOM, de care
aparatul videoradar dispune, anulând efectul acesteia, pentru ca autoturismul țintă să pară mai
departe de autospeciala de poliție și ulterior să nu se observe faptul că acesta nu s-ar îndepărta de
autospecială, lucru care ar fi fost normal având în vedere diferența de viteză afișată.
Mai mult, la scurt timp după ce autoturismul țintă frânează, se observă, respectiv dupa
ora 13.45.10, când este afișată ultima viteză a acestuia, respectiv 119 km/h, iar a autospecialei de
poliție de 86 km/h, într-un interval de 9 secunde, până când autoturismul țintă frânează,
autospeciala de poliție se apropie în mod vizibil de către acesta, din nou, având în vedere
diferențele de viteză afișate, lucrul acesta fiind imposibil din punct de vedere fizicDin toate cele descrise mai sus, se poate deduce clar faptul că senzorul aparatului
videoradar era influențat pentru a afișa pentru autovehiculele țintă o viteză superioară față de cea
reală, cu cel putin 40 sau 50 km/h mai mult, de regulă peste 100 km/h, uneori chiar si peste 120
km/h, înregistrările fiind efectuate pe tronsoane de drum unde limita de viteză este de 50 km/h, în
acest mod, reținându-se permisele de conducere ale conducătorilor auto în mod abuziv, cu sau
fără drept de circulație.
Cazul 2.
La data de 06.07.2023, același operator radar a acționat în mod similar, în momentul
inițierii înregistrării video de către operatorul radar, se observă o viteză inițială a autospecialei de
poliție, afișată în colțul din dreapta sus, marcată cu litera P, la ora 16:43:52, la cadrul 6791, de 0
km/h, iar ulterior, tot la ora 16:43:52, cadrul 6796, viteza autospecialei indică aproape instant
viteza de 50 km/h, imaginile fiind înregistrate în aceeași secundă, lucru imposibil de realizat din
punct de vedere fizic și cinetic de către un autoturism cu caracteristicile autospecialei marca
Volkswaven Polo, pe care era montat aparatul videoradar marca Autovision. În continuare, la
ora 16:43:53, cadrul 6821, deci în secunda imediat următoare, viteza autospecialei de poliție
indicată de către senzorul montat pe aceasta, arată valoarea de 103 km/h, lucru din nou, imposibil
de realizat din punct de vedere fizic și cinetic. La acest ultim moment descris, este indicată și o
valoare a vitezei autovehiculului țintă, marcat pe video filmare cu litera T, care este de 126 km/h,
fără a fi afișată o valoare anterioară, așa cum se întâmplă în cazul vitezei autospecialei de poliție,
lucru care poate fi datorat unei erori înregistrate de către acesta.
În acest sens, avand în vedere cele descrise anterior și corelat și cu diferențele între
valorile vitezelor afișate de către senzorul aparatului videoradar, consider că există o eroare de
cel putin 50 km/h, a vitezei afișate pe înregistrarea video, față de viteza reală, eroarea afișată la
începutul înregistrării, unde, în interiorul aceleiași secunde, este o diferență inexplicabilă de 50
km/h, iar ulterior, de încă 53 km/h, când senzorul indică valoarea de 103 km/h, pentru
autospeciala de poliție, iar valoarea vitezei pentru autovehicului țintă nu apare anterior afișării
primei valori, respectiv 126 km/h.
Cazul 3
De asemenea, la data de 10.08.2022, același operator radar, a efecutat o înregistrare, în
care se observă mult mai clar modul de operare, respectiv se poate deduce faptul că senzorul
aparatului radar este influențat pentru a afișa o viteză superioară pentru autoturismul țintă, din
următoarele considerente:
În momentul inițierii filmării, respectiv la ora 19.54.28, cadrul 0308, este afișată viteza de
deplasare a autospecialei de poliție, care este de 89 km/h, iar a autoturismului țintă de 108 km/,
concomitent cu aprinderea stopurilor de frână ale acestuia din urmă, rezultând faptul că acesta a
acționat pedala de frână, deci, în mod teoretic și logic, viteza acestuia ar fi trebuit să scadă, însă viteza este afișată în continuare ca fiind 108 km/h. În continuare, într-un interval de o secundă,
respectiv de la ora 19.54.32, cadrul 0411, la ora 19.54.32, cadrul 0413, deci în intervalul
aceleiași secunde, practic la un interval de cateva miimi de secundă, este afișată o viteză de 71
km/h pentru autoturismul țintă, iar viteza de patrulare, rămâne aceeași, de 86 km/h, observânduse clar faptul că senzorul a fost influențat, iar în momentul descris influența asupra acestuia a
încetat. La ora 19.54.35, deci la un interval de mai putin de 3 secunde, cadrul 0475, viteza țintei
este din nou afișată ca fiind de 106 km/h, deci tot în intervalul menționat mai sus, în urmă cu
câteva secunde, după care, din nou se repetă scenariul, viteza oscilând, între 76-107-78, iar viteza
autospecialei rămâne relative constant, ceea ce se poate deduce este faptul că influența asupra
senzorului de viteză, face ca acesta să arate o viteză cu o valoare mai mare cu aproximativ 30
km/h.
Din cele 3 cazuri descrise mai sus, se poate observa faptul că operatorul radar are un mod
de operare propriu, respectiv o primă legătură fiind aceea că toate cele 3 filmări sunt realizate pe
același sens de mers, din spatele autoturismelor țintă. De asemenea, se poate observa faptul că
deși vitezele autoturismelor țintă variază foarte mult, cu 30 sau 50 km/h, viteza autospecialei de
poliție rămâne relativ constant, având variații minime, de maxim 2-3 km/h. Ca o altă concluzie,
din toate cele 3 filmări nu se observă ca autoturismele înregistrate să se depărteze de autospeciala
de poliție, deși vitezele acestora sunt teoretic si cu 36 km/h mai mari, după cum a fost descris în
primul caz. Ca o altă legătură între cele 3 filmări, persoanele vizate sunt polițiști activi sau foști
polițiști, cunoscuți de către operatorul radar, acesta fiind cunoscut ca având o atitudine
superioară, atât față de aceștia, cât și față de alți polițiști, pe care îi oprește intenționat, la fel ca în
cazurile de față. Acest mod de operare fiind o vânătoare efectiv, întrucât acesta cunoscând
autoturismele ca aparținând unor polițiști, le-a urmărit și a folosit metode de influențare a
senzorului aparatului radar pentru a îi putea sancționa din răzbunare.