
O statuetă de epocă romană, descoperită de învățătorul Matei Păsătoiu în 1967 la Glodeni, comuna Bălănești, se află în expoziția itinerantă a Muzeului Național al României care a poposit la muzeul Drents din Olanda. Piesa valoroasă din Gorj nu a stârnit însă interesul hoților care, în doar două minute, au deposedat colecția muzeală de patru piese de patrimoniu: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV a. Chr.) și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I a. Chr.).
„Statueta din bronz aurit, care o reprezenta pe zeița Minerva, a fost și la expoziția de la Prado, acum doi ani, la Madrid, și acum a ajuns și în Olanda. Piesa a fost preluată înainte de Revoluție de Muzeul Național al României. Hoții nu au fost interesați de ea deoarece este din bronz aurit, nu din aur”, a declarat istoricul Dr. Vasile Marinoiu, fostul director al Muzeului Județean Al. Ștefulescu Gorj. Statueta care reprezintă o zeitate a militarilor are chitonul pe caz și medusa pe piept.
Reamintim că bucăți inestimabile din istoria țării noastre au fost furate, la finalul acestei săptămâni, în Olanda. Hoții au pus mâna pe vestitul coif de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice reunite într-o expoziție despre tezaurul dacic și expuse la Muzeul Drents din Assen. Hoții au provocat o explozie, au pătruns în muzeu și au plecat cu prada. Brățările dacice făceau parte din setul de 13 brățări vândute pe piața neagră în anii ’90 și recuperate de statul român. Coiful de aur geto-dac descoperit la Coțofenești, în Prahova, o piesă unică în lume, din aur masiv, grea de aproape 1 kg, a fost principala țintă. Este o piesă foarte cunoscută, imaginea lui fiind în cărțile de istorie. Și în filmul „Dacii”, Amza Pellea, care a interpretat rolul lui Decebal, purta o replică a celebrului coif.
Istoricul Vasile Marinoiu a revenit asupra informațiilor oferite Gorjonline, legate de piesa aflată în expoziția din Olanda. Minerva, potrivit lui Marinoiu, a fost de două ori expusa în această expoziție intenerantâ, la Roma și la Madrid, dar a revenit în România, nefiind printre piesele expuse în Olanda. Istoricul susține că în expoziția în cauză nu se afla nicio piesă descoperită în Gorj.



