Între cinism politic și iresponsabilitate
Guvernul condus de Florin Cîțu a aprobat prin Memorandum în ședința din 20 ianuarie 2021 elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen pentru transmiterea către Comisia Europeană 30 aprilie 2021.
La prezentarea, în plenul Parlamentului, a PNRR, în 26 mai 2021, premierul Cîțu vorbea despre reforma companiilor de stat: ”să ne asigurăm că nu mai aruncăm bani în găuri negre” și despre energie regenerabilă. ” Dragi români, doar prin investiţii şi reforme putem să reducem sărăcia. Nu există altă soluţie. De aceea, acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă este important. Investim şi, în acelaşi timp, facem reforme. Nu există altă soluţie”, își încheia teatral premierul Cîțu discursul din plenul Parlamentului.
În 30 iunie 2022, Guvernul condus de Nicolae Ciucă a aprobat Ordonanța de Urgență nr. 108/2022, cunoscută și sub titlul de Ordonanță de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic, care reglementa procesul de tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon, concentrându-se pe închiderea treptată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă, așa cum România își asumase în PNRR. Actul stabilea termene specifice pentru închiderea unor astfel de capacități.
Gorjul, sacrificat în numele decarbonizării
Pe 27 septembrie 2022 a fost votat în Senatul României proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic. Legea a fost adoptată cu votul a 36 de senatori PSD, 29 de la PNL, 7 UDMR și 4 neafiliați. Senatorii gorjeni de la acea dată, Ion Iordache și Cristinel Rujan n-au fost prezenți la ședință. 12 senatori AUR au votat împotriva acelei Legi, unul singur de la PSD, Cornel Resmeriță de la Hunedoara, conștient ce poate însemna închiderea cărbunelui, și Diana Șoșoacă, senator neafiliat pe atunci.
La data de 8 noiembrie 2022, la ora 13:08 a avut loc votul în Camera Deputaților. Evident, Legea decarbonării a fost adoptată cu 155 de voturi ”DA” (77 de la PSD, 43 de la PNL, 15 de la UDMR, 11 de la Minorități și 9 deputați neafiliați). Cum altfel, deputații gorjeni de la PSD și PNL nu au fost în sală la acea oră. Mihai Weber și Claudiu Manta, respectiv Dan Vîlceanu și Gheorghe Pecingină nu apar pe graficul de vot. În schimb, deputații hunedoreni de la PSD și PNL, Natalia Intotero, Viorel Sălan, Ilie Toma, respectiv Vetuța Stănescu, au avut curajul să rămână în sală și să voteze ”NU”, adică împotriva legii care închide minele de cărbune. Singurul deputat gorjean prezent în sală a fost Radu Miruță de la USR care a votat împotriva proiectului de lege.
De altfel, în februarie a doua zi, pe 9 noiembrie 2022, Miruță, alături de mai mulți parlamentari USR, a depus la Senat o ”Propunere legislativă privind condiţionarea retragerii din Sistemul Energetic Naţional până în anul 2032 a unităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune”. Acest proiect a fost respins de Senat în 22 februarie 2023, cu voturile PSD și PNL, deși, de această dată senatorii gorjeni Cristinel Rujan și Ion Iordache au votat în favoarea proiectului de lege. La finalul aceleiași luni, proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților și a fost pus în așteptare până în luna iunie a anului trecut când, printr-un raport comun, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au decis să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative privind condiţionarea retragerii din Sistemul Energetic Naţional până în anul 2032 a unităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune. De altfel, și Guvernul, condus de Nicolae Ciucă a transmis Camerei Deputaților că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Din acel moment…
… nu s-a mai întreprins niciun demers pentru salvarea CEO prin devansarea termenelor de închidere a capacităților energetice pe bază de cărbune, în afara unor declarații ale miniștrilor Energiei care au promis că vor iniția un dialog cu Comisia Europeană pe această temă.
S-a ajuns în situația de astăzi în care se așteaptă o comunicare oficială a Comisiei Europene, însă, relativ recent, ministrul Energiei a declarat, în urma discuțiilor cu oficialii europeni, că România riscă penalități de peste 2 miliarde de euro dacă nu închide cărbunele la finele acestui an. În acest context, rămâne de văzut care va fi poziția oficială a CE.
Ce rămâne de făcut? Mai nimic. Totuși, deputatul AUR, Ionelia Priescu, a propus Parlamentului României un proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, pentru a fi dezbătut și adoptat în procedură de urgență.
Priescu invocă, în expunerea de motive, unele argumente extrem de plauzibile, cum ar fi criza socială pe care ar provoca-o în Gorj închiderea CEO, prin pierderea a 9.000 de locuri de muncă, dar și faptul că România își vulnerabilizează securitatea energetică prin închiderea cărbunelui. ” În acest context, păstrarea termenelor de închidere a capacităților de producție prevăzute de OUG nr. 108/2022 ar fi absurdă și excesivă cât timp termenele de punere în funcțiune a proiectelor de la Ișalnița și Turceni nu pot fi respectate. Considerăm că orice măsură de închiderea a minelor, termocentralelor și a oricărui alt tip de capacități de producție poate fi făcută doar după asigurarea unor noi capacități de producție funcționale și pregătite să acopere orice deficit cauzat de închiderile realizate”, arată Priescu în documentul menționat.
