Albia râului Sohodol e secată aproape complet de la podul de pe DN67D și până la intrarea în chei. Câteva ochiuri de apă mai există doar în apropierea podului. Din proximitatea sediului Primăriei Runcu și până în punctul ”La nări”, pe cursul râului nu mai e apă absolut deloc. Peisajul atât de atractiv pentru turiști în trecut, e unul de-a dreptul dezolant.
Pe unde curgea Sohodolul pare că e acum un drum plin cu bolovani. Lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate din decursul ultimilor ani, precum și lipsa ninsorilor, au dus la scăderea drastică a debitelor râurilor și a resurselor de apă.
În absența unor măsuri clare și susținute, seceta prelungită e deja normalitate în România și e tratată ca atare.
Adică Raportul anual privind starea mediului în județul Gorj nu mai e disponibil pe siteul APM Gorj din 2022, adică, în ultimii doi ani, din punctul de vedere al instituției nu s-a întâmplat nimic semnificativ la nivelul județului, deși, în realitate, au fost doi ani cu temperaturi extrem de ridicate și o secetă crâncenă.
Ministerul Agriculturii, pe lângă sume considerabile acordate fermierilor sub forma unor subvenții din bugetul național, a solicitat sprijin și Comisiei Europene având în vedere factorii climatici nefavorabili care au afectat areale agricole extinse în România. Totuși, dacă vă vine să credeți, oficiali din Ministerul Agriculturii au gândit să acorde subvenții și pentru terenurile lăsate pârloagă. Adică, terenurile arabile necultivate pe durata unui an (an de cultură), menținute în bune condiții agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere, ar fi trebuit să fie eligibile pentru unele plăți, numai că aberația asta nu se aplică. Pe siteul Direcției Județene pentru Agricultură Gorj, nu există nimic despre seceta din zonă din octombrie, anul trecut, când a fost comunicată instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturi agricole afectate de seceta pedologica din perioada septembrie 2023-august 2024. Și la Administrația Națională Apele Române e secetă de informații.
Culmea este că în România există Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, o instituție cu o organigramă destul de stufoasă, aflată cub autoritatea Ministerului Agriculturii. Șeful instituției anunța, în vara anului trecut, că la nivelul țării se află în plină desfășurare un program al cărui obiectiv îl reprezintă creșterea prin metode artificiale a precipitațiilor. Mai clar, fusese depusă la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene o cerere de finanțare pentru achiziționarea a opt aeronave speciale pentru a lansa rachete similare celor folosite pentru a combate grindina, astfel încât să stimuleze căderea de precipitații.
