Probleme pentru Programul Casa Verde Fotovoltaice
Instanța a dat câștig de cauză instituției financiare estoniene Trustee Capital Management IFN, care susține că AFM a respins în mod abuziv garanții emise de entități europene autorizate, în timp ce a acceptat garanții din surse controversate. Magistrații obligă Ministerul Mediului să coreleze legislația națională cu normele europene privind libera circulație a serviciilor. Aceasta este a patra decizie favorabilă Trustee, după ce instanțele au suspendat articole sau adrese considerate discriminatorii sau nejustificate.
Acuzațiile nu se opresc însă aici. Ecologistul Octavian Floruța a depus mai multe plângeri penale la DNA, DIICOT și Curtea de Conturi, în care denunță existența unei rețele de interese în cadrul AFM, acuzată că ar fi deturnat fonduri publice de mediu în valoare de miliarde de lei. În centrul acestor acuzații se află Laurențiu Adrian Neculaescu, fost președinte AFM și actual deputat PSD. Potrivit surselor citate, Neculaescu ar fi direcționat în mod preferențial fonduri către județul Dâmbovița pentru a-și susține campania electorală, regiunea înregistrând cel mai mare scor electoral pentru PSD la alegerile trecute.
Contactat de jurnaliști, Neculaescu a respins acuzațiile, susținând că a acționat conform unei adrese primite de la BNR și că afirmațiile privind direcționarea a 10 miliarde lei către Dâmbovița sunt „eronate și lipsite de fundament”. El a precizat că întregul program Casa Verde a avut un buget total de doar 2 miliarde lei la nivel național în 2024.
Ce acuzații i se aduc AFM
Totuși, surse din interiorul AFM afirmă că fostul președinte ar fi lăsat instituția cu conturile goale, iar actuala conducere ar solicita instalatorilor contragaranții cash de sute de mii de lei pentru a compensa lipsa de lichidități. Adrian Corbu, actual vicepreședinte AFM și apropiat al familiei Firea-Pandele, este acuzat că a menținut blocajele din programul fotovoltaic și că ar cere garanții abuzive, respingând instalatori fără justificări solide.
Printre acuzațiile cele mai grave se numără acceptarea unor garanții fictive, pretinse comisioane de „consultanță” pentru deblocarea plăților restante și includerea de clauze contractuale considerate abuzive. Unele companii afirmă că au fost presate să plătească sume mari pentru a-și primi banii de la AFM, iar refuzul ar fi dus la represalii directe, inclusiv controale și plângeri fabricate.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că așteaptă motivarea deciziei Curții de Apel pentru a lua eventuale măsuri de modificare a ordinului vizat. În ce privește plângerile și sesizările primite, Fechet afirmă că, dacă acestea nu au fost soluționate, probabil n-au fost confirmate de verificările interne.
Pe fondul acestor dezvăluiri, fosta conducere AFM, actualii responsabili și chiar Ministerul Mediului sunt vizați de un val de suspiciuni privind modul de gestionare a fondurilor și respectarea legislației europene. În contextul în care peste 30.000 de gospodării au fost afectate de blocajele administrative, iar sute de instalatori au fost excluși din program în condiții controversate, vocile care cer un control amănunțit din partea Curții de Conturi și măsuri penale încep să se înmulțească.
Ziarul Bursa a constatat existența unor decizii judecătorești care confirmă abuzurile administrative, însă instituțiile statului întârzie să ia măsuri clare. Reformarea AFM pare a fi, în acest moment, nu doar necesară, ci inevitabilă pentru restabilirea încrederii publice și funcționarea corectă a programelor de mediu.
