Guvernul a aprobat, în ședința de joi, o ordonanță de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic, prin care sunt introduse noi măsuri pentru alinierea legislației la angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la cerințele Comisiei Europene.
Actul normativ menține calendarul de închidere a capacităților de producere a energiei pe bază de cărbune, elimină unele prevederi introduse anterior și întărește regimul sancțiunilor pentru operatorii din sectorul energetic. Decizia vine în contextul presiunilor legate de respectarea jaloanelor din PNRR și al riscului pierderii unor sume importante din fondurile europene.
Calendarul de eliminare a cărbunelui rămâne neschimbat
Potrivit ordonanței, România își menține angajamentul de a retrage din exploatare 1.045 MW din capacitățile energetice pe bază de lignit și huilă până la finalul anului 2025, urmând ca încă 710 MW să fie eliminați până la 31 august 2026.
Autoritățile subliniază că aceste măsuri au caracter ireversibil, în conformitate cu Jalonul 114 din PNRR, care vizează decarbonizarea sistemului energetic.
Totodată, ordonanța abrogă unele prevederi introduse anterior prin OUG nr. 88/2025, care permiteau reducerea puterii electrice instalate. Guvernul susține că aceste mecanisme ar fi putut permite atingerea unor ținte din PNRR prin metode considerate reversibile, ceea ce ar fi putut contraveni cerințelor Comisiei Europene.
Regim sancționator mai dur
Noile reglementări introduc și măsuri suplimentare pentru sancționarea operatorilor economici din sectorul energetic care nu respectă obligațiile asumate.
Pe lângă amenzile financiare, actul normativ prevede și mecanisme suplimentare de constrângere, menite să prevină orice acțiuni care ar putea împiedica îndeplinirea obiectivelor stabilite prin PNRR.
Guvernul avertizează că neîndeplinirea acestor angajamente ar putea genera penalități externe de până la 1,8 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta un prejudiciu major pentru statul român.
