România primește cea mai severă revizuire economică din Uniunea Europeană, după ce Comisia Europeană a redus estimarea de creștere economică pentru 2026 de la 1,1% la doar 0,1%. În paralel, inflația estimată pentru finalul anului a fost majorată la 7%, peste media europeană și peste prognoza BNR. Confederația Patronală Concordia avertizează că economia locală este prinsă între efectele crizei energetice și presiunea ajustărilor fiscale, într-un context în care competitivitatea companiilor românești și puterea de cumpărare a populației sunt tot mai afectate.
România, cea mai mare scădere de prognoză economică din UE
Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, România înregistrează cea mai abruptă corecție a prognozei economice dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Estimarea de creștere economică pentru anul 2026 a fost redusă cu un punct procentual, de la 1,1% la 0,1%.
Concordia susține că această ajustare reflectă atât problemele structurale interne, cât și deteriorarea contextului economic european, inclusiv încetinirea economiei germane, principalul partener comercial al României.
Organizația patronală atrage atenția că țări precum Polonia, Bulgaria sau Ungaria reușesc să mențină ritmuri de creștere de peste 2%, în condițiile unei inflații mai reduse.
„Acesta este un semnal de alarmă puternic, iar România are nevoie urgent de un guvern stabil și de măsuri urgente pentru revitalizarea economică”, transmite Concordia.
Inflația urcă la 7%, peste prognoza BNR
Comisia Europeană a revizuit în creștere și estimarea privind inflația pentru România la finalul anului 2026, de la 5,9% la 7%.
Nivelul este semnificativ peste media europeană și peste prognoza recentă a Băncii Naționale a României, care estimează o inflație de 5,5%.
Concordia avertizează că firmele românești sunt afectate simultan de două șocuri economice: unul extern, generat de criza energetică, și unul intern, produs de procesul de ajustare fiscală.
„Combinația dintre o creștere economică prognozată la 0,1% și o inflație de 7%, exercită o presiune reală asupra competitivității firmelor românești și asupra puterii de cumpărare a cetățenilor”, se arată în reacția organizației.
Deficitul bugetar, singurul indicator menținut
Singurul element pozitiv remarcat în raportul Comisiei Europene este menținerea estimării deficitului bugetar la 6,2% pentru finalul anului, în linie cu ținta convenită.
Concordia consideră că păstrarea acestei ținte reprezintă un element important de predictibilitate și stabilitate macroeconomică.
Probleme structurale semnalate de Comisia Europeană
Raportul Comisiei Europene evidențiază și mai multe vulnerabilități structurale care afectează economia României.
Printre acestea se numără fragilitatea pieței muncii, unde România continuă să aibă una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din Uniunea Europeană. Concordia avertizează că rata oficială a șomajului nu reflectă în totalitate amploarea subutilizării forței de muncă, ceea ce face economia mai vulnerabilă la eventuale șocuri externe.
Un alt risc major indicat este decalajul tehnologic și adoptarea redusă a inteligenței artificiale. Organizația patronală arată că România rămâne în categoria economiilor „emergente în materie de inovare”, cu un nivel redus al competențelor digitale și o adopție limitată a tehnologiilor moderne în companii.
Concordia avertizează că acest decalaj riscă să accentueze diferențele economice atât față de statele dezvoltate din UE, cât și între diferite categorii sociale și economice din România.
Energia, factor-cheie pentru competitivitate
Raportul Comisiei Europene arată că investițiile europene în reziliența energetică încep să producă efecte, în special prin diversificarea surselor de aprovizionare și reducerea dependenței energetice.
