România ajunge la finalul perioadei de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență cu un bilanț mult mai mic decât cel anunțat în 2021. PNRR se închide la 31 august 2026, iar valoarea planului a fost redusă în urma mai multor revizuiri, întârzieri și renunțări la proiecte.
În forma aprobată în 2021, PNRR avea o valoare de aproximativ 29,18 miliarde de euro. Din această sumă, circa 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, iar 14,94 miliarde de euro erau împrumuturi.
Ulterior, planul a trecut prin mai multe modificări. După includerea componentei REPowerEU, valoarea acestuia a ajuns la aproximativ 28,5 miliarde de euro, pentru ca în 2025 componenta de împrumuturi să fie redusă semnificativ. Ultima revizuire a dus valoarea totală a PNRR la puțin peste 20,1 miliarde de euro.
Diferența față de valoarea inițială este de aproximativ nouă miliarde de euro. Cea mai mare parte a reducerii este legată de împrumuturi la care România a renunțat, în condițiile în care numeroase proiecte nu mai puteau fi finalizate până la termenul-limită.
Aproape 13 miliarde de euro au intrat deja în România
Potrivit datelor prezentate în articolul analizat, România a încasat efectiv până în prezent aproximativ 12,97 miliarde de euro. Suma include prefinanțările și plățile aferente cererilor aprobate până acum.
La finalul lunii iunie, România a primit peste 2,25 miliarde de euro în urma aprobării celei de-a patra cereri de plată. Aceasta a fost prima cerere aprobată fără suspendări sau corecții financiare.
Pentru ultima etapă, România a depus pe 14 august 2026 cererea de plată numărul 5, în valoare brută de aproximativ 2,84 miliarde de euro. Valoarea netă estimată este de circa 2,08 miliarde de euro, dintre care aproximativ 1,65 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 433 de milioane de euro sunt împrumuturi.
Cererea include 75 de jaloane și ținte: 21 de reforme și 54 de investiții.
Zeci de jaloane au rămas în urmă
Datele prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la începutul lunii august indicau 202 jaloane și ținte îndeplinite, evaluate pozitiv și plătite.
Alte 80 de jaloane erau considerate îndeplinite sau foarte aproape de finalizare, în timp ce 99 aveau întârzieri și prezentau diferite niveluri de risc. În același timp, nouă obiective erau propuse pentru eliminare.
Problemele acumulate în implementarea PNRR au fost asociate, de-a lungul timpului, cu mai multe guverne și cu reforme care au fost amânate sau modificate. În ultimii ani, autoritățile au încercat să renegocieze planul și să păstreze în finanțare proiectele care mai puteau fi finalizate până la termenul-limită.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat în 2025 un PNRR cu numeroase proiecte aflate în întârziere și a încercat să reducă pierderile prin redimensionarea componentei de împrumut și prioritizarea investițiilor cu șanse reale de finalizare.
În acest context, închiderea PNRR reprezintă pentru România atât finalul unei perioade de investiții importante, cât și momentul în care va putea fi evaluată cu exactitate valoarea fondurilor europene care au fost atrase, pierdute sau retrase în urma întârzierilor și a modificărilor succesive ale planului.
